MENIU

Pisicile nesupravegheate ar putea fi incluse în categoria ''animal fără stăpân''. Proiectul de lege care bagă spaima în posesorii de feline

Pisicile nesupravegheate ar putea fi incluse în categoria ''animal fără stăpân'

Pisicile, ființe adorabile și considerate simplu de întreținut, se regăsesc acum sub rigoarea unei propuneri legislative care le-ar putea aduce un soi de destin nemilos. Conform unei propuneri de modificare și completare a OUG nr. 155/2001, în cadrul căreia este aprobat programul de gestionare a animalelor fără stăpân, pisicile care sunt considerate a fi fără stăpân ar putea fi capturate, duse în adăposturi și, în unele situații, eutanasiate.

"În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, expresia 'animal fără stăpân' are următoarea semnificaţie - orice câine sau pisică crescut, adăpostit, ţinut pe domeniul public, în locuri publice sau în spaţiile adiacente acestora, în afara proprietăţii stăpânului sau deţinătorului acestuia, necontrolat, nesupravegheat, liber, abandonat, inclusiv identificat prin microcipare sau alt mijloc alternativ de identificare stabilit de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor", prevede propunerea legislativă iniţiată de deputatul neafiliat Daniel-Liviu Toda şi susţinută de alţi cinci deputaţi neafiliaţi.

Potrivit proiectului, Consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, au obligaţia de a înfiinţa, în funcţie de necesităţi, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, servicii specializate pentru gestionarea animalelor fără stăpân.

Turiști străini, răniți în timp ce pescuiau în Deltă: un copac s-a prăbușit peste barcă

De asemenea, Consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, au obligaţia de a amenaja şi de a suplimenta din fonduri proprii în funcţie de necesităţi, în anumite condiţii prevăzute de proiect, adăposturile publice pentru animale fără stăpân şi au totodată obligaţia de a încadra în serviciile specializate pentru gestionarea animalelor fără stăpân cel puţin un tehnician veterinar pentru evidenţă şi supraveghere.

Animalele fără stăpân vor fi cazate în adăposturile serviciilor pentru gestionarea lor pentru o perioadă de 30 zile lucrătoare. Populaţia trebuie informată despre existenţa adăpostului, programul de vizitare, posibilitatea de adopţie sau revendicare, prin afişare la sediul adăpostului şi al serviciului specializat.

Animalele bolnave incurabil, declarate ca atare, în urma unui examen medical, efectuat de medicul veterinar, examen la care pot asista reprezentanţi din partea organizaţiilor neguvernamentale pentru protecţia animalelor, în baza fişei de observaţie, vor putea fi eutanasiate de îndată, prevede propunerea legislativă.

Un funcționar „descurcăreț”. A folosit banii de taxe și impozite încasați la primărie în interes personal

"Totodată, animalele nerevendicate sau neadoptate vor fi eutanasiate, în baza unei decizii emise de către o persoană împuternicită în acest sens de către primar, în termenul stabilit prin această decizie, dar nu mai mic decât 30 de zile, cu excepţia motivelor medicale justificate de medicul veterinar. Decizia de eutanasiere se emite pentru fiecare animal în parte, după ce se constată că au fost parcurse toate etapele prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă", mai stipulează proiectul.

Până la îndeplinirea procedurii de eutanasiere, animalele pot fi revendicate sau adoptate.

Cheltuielile necesare aducerii la îndeplinire a procedurilor prevăzute de actul normativ se suportă din bugetul local sau din alte surse.

Acţiunile de capturare, adăpostire, deparazitare, vaccinare, sterilizare, revendicare/adopţie se realizează cu respectarea normelor şi măsurilor sanitar-veterinare referitoare la protecţia animalelor, iar la acestea vor participa şi reprezentanţi ai asociaţiilor şi fundaţiilor pentru protecţia animalelor.

Cel mai mare spital din Muntenia, noi standarde medicale. Spitalul de Pediatrie din Pitești, renovat și modernizat - VIDEO

Reprezentaţii asociaţiilor şi fundaţiilor pentru protecţia animalelor vor participa la aceste acţiuni, atât în cadrul adăposturilor publice din cadrul serviciilor specializate pentru gestionarea animalelor fără stăpân, cât şi în cadrul adăposturilor private care sunt în parteneriat cu Consiliile locale.

Împiedicarea participării reprezentanţilor asociaţiilor şi fundaţiilor pentru protecţia animalelor la aceste acţiuni se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei.

Proiectul mai prevede, între altele, că la nivelul serviciilor specializate pentru gestionarea animalelor fără stăpân se înfiinţează Registrul de evidenţă a animalelor fără stăpân capturate de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale, gestionat de către Colegiul Medicilor Veterinari.

Identificarea animalelor cu stăpân se suportă de către aparţinător.

Curtea Constituțională a României amână decizia finală în privința „legii fugarilor”

Iniţiatorul arată, în expunerea de motive, că până astăzi s-a reglementat exclusiv modul de gestionare a populaţiei de câini de rasă comună şi "s-a pierdut din vedere populaţia tot mai numeroasă de pisici din rasa comună".

"Chiar dacă acestea nu pun în pericol oamenii, trebuie să avem în vedere faptul că numărul lor tot mai mare determină, în ciuda sancţionării penale a uciderii lor sau a relelor tratamente aplicate, imposibilitatea procurării hranei şi transmiterea unor maladii specifice care se traduc prin suferinţe comune. Pe de altă parte, inexistenţa unui cadru legislativ care să reglementeze gestionarea populaţiei pisicilor fără stăpân înseamnă imposibilitatea pentru unităţile administrativ-teritoriale de a aloca fondurile necesare adăposturilor, tratamentului şi sterilizării lor. Nu în ultimul rând, inexistenţa obligativităţii microcipării pisicilor permite mai uşor abandonarea lor de către proprietari. Astfel, se impune modificarea şi completarea prevederilor OUG nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân prin acordarea unui tratament identic şi pisicilor", susţine iniţiatorul.

Propunerea legislativă a fost depusă la Senat, ca primă Cameră sesizată. 

Ramona Chiriac și-a cerut suspendarea de la șefia Reprezentanței Comisiei Europene în România. Ce a determinat-o să ia această decizie