Perspective sumbre pentru economia românească: Creșterea, revizuită în jos la 2%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit în scădere estimarea de creștere economică pentru acest an la 2%, față de 2,8% cât era anterior, justificând această modificare prin declinul din industrie și rezultatele dezamăgitoare din agricultură.
"Evoluţiile macroeconomice din primul semestru şi ale indicatorilor sectoriali din perioada ianuarie-august 2023 arată o decelerare mai amplă a activităţii economice pentru anul 2023 (+2,0%) decât cea estimată în ultimele prognoze (+2,8%). Influenţele în acest sens au provenit din comportamentul sectorului industrial, care nu a reuşit să-şi diminueze amplitudinea contracţiei, şi din rezultatele neaşteptat de slabe din agricultură, temperaturile ridicate precum şi precipitaţiile sub limitele mediei conducând la randamentele reduse pentru unele culturi cum ar fi porumbul şi floarea soarelui. Astfel dinamica valorii adăugate brute din industrie este estimată în scădere la -3,1% de la -0,2% în scenariul de vară iar pentru agricultură revizuirea este una semnificativă, la o creştere moderată de 1,8%, comparativ cu 10,6% în prognoza de vară", arată CNSP în varianta de toamnă a Prognozei pe termen mediu 2023-2027.
Potrivit documentului, revizuirea creşterii pentru cele două sectoare a avut ca rezultat o diminuare a dinamicii PIB cu un punct procentual.
Un nou scenariu EXPLOZIV în crima anului. Cine ar fi, de fapt, principalii suspecți în asasinarea omului de afaceri din Sibiu
Pe partea ofertei, avansul economiei în anul curent va fi susţinut de construcţii şi servicii a căror valoare adăugată brută se va majora cu 7,8% şi, respectiv, 3,1%. De remarcat evoluţia semnificativă a sectorului construcţii în perioada ianuarie-august 2023 (+13,2%), ceea ce a condus la o dinamică peste aşteptări pe ansamblul anului. Contribuţia pozitivă a celor două sectoare va fi diminuată de contracţia industriei (-3,1%) pe fondul problemelor legate de pierderea de competitivitate şi de slăbirea cererii interne şi externe.
Pe latura cererii, analiza pe componente evidenţiază aportul consistent adus la creşterea economică de investiţiile brute. Estimările pentru sectorul de construcţii se vor reflecta corespunzător în dinamica formării brute de capital fix, care se aşteaptă a avansa cu 0,9 puncte procentuale peste prognoza anterioară. Astfel, formarea brută de capital fix va avea o contribuţie de 1,9 puncte procentuale la creşterea produsului intern brut, ceea ce se va concretiza într-o rată de investiţie de 25,2%.
Pe de altă parte, CNSP menţionează că revizuiri de sens contrar au rezultat pentru consumul populaţiei, dinamica estimată fiind în descreştere cu 0,8 puncte procentuale. Trendul descendent, manifestat atât în achiziţia de bunuri cât şi în serviciile destinate populaţiei, a fost imprimat de comportamentul prudent al gospodăriilor în condiţiile majorării creditelor de consum, simultan cu accentuarea tendinţei de economisire.
Pe ansamblu, cererea internă va fi diminuată semnificativ de contribuţia negativă adusă de variaţia stocurilor, estimată a se situa la 2,2 puncte procentuale.
Proprietățile Bisericii, construite și reparate cu bani de la primării
Contribuţia exportului net la creşterea PIB se estimează a se situa la 0,6 puncte procentuale, fiind rezultatul unei contracţii mai ample în cazul importului de bunuri şi servicii, respectiv cu 4,2 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară, ceea ce înseamnă o reducere în termeni reali cu 0,5%. În acelaşi timp, pentru exportul de bunuri şi servicii, în condiţiile reducerii dinamicii economice a partenerilor externi, se prognozează o creştere în termeni reali de 0,7%.
Estimările privind inflaţia pentru anul curent (7,4%) s-au menţinut, o abatere marginală de doar 0,1 puncte procentuale înregistrându-se pentru media anuală (10,5%).
În schimb, prognoza deficitului de cont curent (7,1% din PIB) a impus o corecţie descendentă consistentă, de un punct procentual, determinată de o contracţie mai amplă a deficitului comercial la bunuri, decât s-a estimat anterior. O contribuţie importantă a revenit componentei de preţ prin reducerea cotaţiilor unor materii prime, cea mai semnificativă recuperare fiind consemnată la grupa de combustibili şi lubrefianţi. Un alt factor de influenţă a provenit din activitatea industrială care a continuat să se restrângă, evoluţie cu impact nefavorabil atât asupra exportului de bunuri industriale cât şi asupra importului bunurilor intermediare.
Legea pensiilor a primit raport de admitere în comisiile din Senat! Urmează votul în plen
"În aceste condiţii s-a estimat o pierdere de intensitate a comerţului internaţional pentru anul curent, manifestat mai intens la nivelul importurilor de bunuri, pentru care se aşteaptă o reducere de dinamică în termeni nominali (-1,3%) în timp ce pentru exportul de bunuri se aşteaptă o creştere de 2,1%", explică instituția centrală de strategie și prognoză.
Pentru anul viitor, evoluţia PIB a fost de asemenea, revizuită în scădere cu 0,8 puncte procentuale, până la un avans de 3,4%, pe fondul unei redresări mai lente a sectorului industrial şi a cererii externe, în condiţiile incertitudinii ridicate asupra tensiunilor geopolitice internaţionale şi a unui comportament de consum mai prudent al gospodăriilor populaţiei.
Pe termen mediu, ritmul anual de creştere a produsului intern brut este estimat la 4,3%, în condiţiile unui climat economic favorabil şi continuării absorbţiei fondurilor europene.
ANAF a publicat ghidul noilor scutiri de impozit. Ce se întâmplă cu veniturile IT-iștilor?
Procesul inflaţionist se va atenua pe toată perioada de prognoză, excepţie făcând primul trimestru din 2024, când se vor resimţi temporar efectele măsurilor de creştere a sustenabilităţii fiscale. Conform traiectoriei estimate, este de aşteptat ca inflaţia la sfârşitul anului să se încadreze, începând cu anul 2025, în marjele ţintei de inflaţie stabilite de BNR, subliniază Comisia de Prognoză, citată de Agerpres.
În plan extern, deficitul de cont curent pe termen mediu este prevăzut a continua procesul de corecţie, deşi într-un ritm mai lent comparativ cu amplitudinea ajustării din anul curent, fiind susţinut de o absorbţie în creştere a fondurilor europene şi de continuarea amplificării soldului
excedentar al serviciilor.
1,5 milioane de români suferă de diabet. Rafila vrea programe de educare în școli
Totodată, rezultatele mai modeste ale economiei din acest an au condus la revizuirea în jos a prognozelor pentru anul curent pentru indicatorii relevanţi privind piaţa muncii, respectiv populaţia ocupată (de la +0,5% la -1%) şi numărul mediu de salariaţi (de la +1% la +0,3%). Pe termen mediu, aceştia vor intra pe o traiectorie pozitivă, având ritmuri anuale medii de creştere de 0,9% şi respectiv 1,2%.
Rata şomajului BIM va continua să scadă şi este estimată să ajungă la 4,4% la orizontul de prognoză.
În ceea ce priveşte câştigurile salariale medii brute, acestea au fost estimate a înregistra în 2023 o creştere de 13,2%, ceea ce în termeni reali înseamnă un avans al puterii de cumpărare de 3%. Trendul ascendent va continua anul viitor (+9,1%) ca urmare a măsurilor implementate încă din anul curent şi a celor preconizate a fi introduse începând cu 1 ianuarie 2024, se mai arată în documentul citat.