Percheziții în 11 județe și în Capitală: Trei suspecți, reținuți
Trei suspecţi au fost reţinuţi de către poliţiştii din judeţul Mureş, în urma celor 38 de percheziţii care au avut loc în 11 judeţe şi în Bucureşti, într-un caz de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu total de aproape 6,5 milioane de lei.
Poliţia Judeţeană Mureş a anunţat, vineri, printr-un comunicat, că trei bărbaţi din judeţele Mureş şi Vaslui au fost reţinuţi pentru 24 de ore, după percheziţiile care au avut loc miercuri, scrie News.ro.
Cei trei sunt administratori ai unei firme şi sunt acuzaţi că au comis înşelăciuni prin intermediul societăţii comerciale.
”În fapt, a reieşit că trei bărbaţi, din judeţele Mureş şi Vaslui, sunt bănuiţi de comiterea unor infracţiuni de înşelăciune prin folosirea de nume şi calităţi mincinoase. Prin interpunerea aceleiaşi societăţi comerciale, au fost identificate mai multe persoane vătămate care au livrat mărfuri acceptând ca mijloc de plată fila CEC sau bilet la ordin, care s-au dovedit a fi fără acoperire în contul bancar”, precizează comunicatul.
Miercuri dimineaţă, poliţiştii de investigare a criminalităţii economice, investigaţii criminale şi ordine publică din Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Mureş au descins la 38 de adrese, vizând persoane şi firme din judeţele Mureş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Neamţ, Vaslui şi din Bucureşti.
Potrivit IPJ Mureş, în perioada decembrie 2015 – iulie 2016, administratorii unei societăţi comerciale din judeţ ”au stabilit o serie de relaţii comerciale fictive cu alte 15 firme de pe teritoriul ţării”.
”Pentru realizarea activităţii infracţionale, administratorul de fapt al societăţii din judeţul Mureş a intermediat cesionarea firmei, pe numele unei persoane interpuse, după care a procedat la contactarea mai multor <> cărora, contra unui comision prestabilit, le-a furnizat facturi fiscale care reflectau diverse operaţiuni fictive”, precizează comunicatul.
Anchetatorii susţin că, pentru a părea veridice, facturile fiscale aveau la bază contracte fictive, iar plăţile se efectuau în cont bancar, ulterior banii fiind retraşi în numerar şi returnaţi persoanelor care comiteau evaziunea fiscală. Astfel, s-ar fi creat premisele unor operaţiuni de spălare a banilor.
Prejudiciul care ar fi fost cauzat prin evaziune fiscală a fost estimat la 1.850.000 de lei, în timp ce prin spălare de bani a fost produs un prejudiciu de aproximativ 1.000.000 de euro.