Parchetul General, anunț după achitarea torționarilor lui Gheorghe Ursu: se caută o cale extraordinară de atac

Cu referire la soluția de achitare dispusă astăzi de Înalta Curte de Casație și Justiție  în cauza cunoscută generic sub denumirea de ”Dosarul Ursu”, în care PÎCCJ – Secția parchetelor militare a dispus trimiterea în judecată pe data de 1 august 2016,

Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat joi, 27 iulie, că a dispus efectuarea unei analize a soluției de achitare, dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție în cauza cunoscută generic sub denumirea de ”Dosarul Ursu”, inclusiv în privința identificării posibilității juridice de a declara o cale extraordinară de atac, potrivit comunicatului de presă.

Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, au fost achitaţi joi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar decizia este definitivă.

Decizie uluitoare în Justiție! Torționarii disidentului Gheorghe Ursu au fost achitați definitiv

Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului a reacționat dur după decizia Curți iSupreme. IICMER susține că este o sfidare la adresa statului de drept și a Justiției din România. Torționarii rămași în viață responsabili de moartea lui Gh. Ursu sunt achitați, în acest fel, la aproape 40 de ani de la decesul acestuia în timpul regimului comunist.

IICMER, reacție dură după achitarea torționarilor lui Gheorghe Ursu, despre statul de drept și Justiția din România

Reacțiile vin după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să respingă, pe 27 iulie 2023, ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi de părţile civile din acest dosar.

Procesul pentru disidentul anticomunist Gh. Ursu a fost primul deschis pentru crime împotriva umanității în timpul comunismului. Torționarii lui Gheorghe Ursu au fost trimiși în judecată pe 1 august 2016, pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității. 

Înalta Curte a decis achitarea foștilor ofițeri de Securitate Marin Pîrvulescu, Vasile Hodiș. Trimiși în judecată de procurori în august 2016 pentru crime împotriva umanităţii, Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş fuseseră achitați și de Curtea de Apel București, în octombrie 2019.

Fosta Securitate, artizana torturilor din regimul comunist, și a lui Gheorghe Ursu, nu este învinuită oficial. Singurii condamnați pentru uciderea acestuia în penitenciar, până în prezent, sunt 2 foști colonei de miliție: col. (r) Mihai Creangă, șeful Milliției Capitalei, adjunctul său, Tudor Stănică, condamnați în octombrie 2003, alături de infractorul Marian Clită, condamnat în 2000. Toți trei au primit 20 de ani de închisoare pentru uciderea inginerului Ursu.

„Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, de părţile civile Ursu Andrei Horia, Ursu Ştefan Olga şi Ursu Sorana şi de părţile responsabile civilmente Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentinţei penale nr. 196/F din 17 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I Penală, în dosarul nr. 2500/2/2017 (1030/2017). Obligă pe fiecare dintre apelantele părţi civile şi pe apelanta parte responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi de Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice rămân în sarcina statului. Definitivă”, se arată în minuta instanţei, de joi, 27 iulie 2023.

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti hotărâseră, în octombrie 2019, achitarea torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu - Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, fiindu-le schimbată şi încadrarea juridică a faptelor, de la crime contra umanităţii, la tratamente neomenoase.

Acuzațiile fiului lui Gh. Ursu, după uciderea tatălui său în penitenciarul Jilava

Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, a făcut mai multe dezvăluiri cutremurătoare după 1989 despre cum a fost ucis tatăl său în închisoare de oamenii fostei Securități. Andrei Ursu a relatata, la Realitatea PLUS, cum a intrat Gheorghe Ursu în atenția „organelor” din anii 80. După ce s-a opus radical planurilor lui Nicolae Ceaușescu privind blocurile avariate în urma cutremurului din 1977, Gheorghe Ursu a fost urmărit de fosta Securitate, ulterior arestat și încarcerat la Jilava, unde a și murit, ucis prin torturi aplicate repetat de foști securiști și de oameni puși de Securitate.

Înainte de verdictul de joi, 27 iulie 2023, pentru torționarii tatălui său, Andrei Ursu amintea că „faptele care au fost judecate sunt imprescriptibile, în primul proces pentru crime impotriva umanitîții intentat unor securiști în România”.

„Prin natura acestei incadrari juridice, menite sa pedepseasca, printre altele, violentele comise impotriva opozantilor de catre agentii statului totalitar, beneficiind de impunitatea inerenta sistemelor „nelegitime si criminale”, faptele care au fost judecate sunt imprescriptibile”, a notat Andrei Ursu într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook.

Cum a fost UCIS Gheorghe Ursu - A murit pe 17 noiembrie 1985, la Jilava

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori după trimiterea în judecată a torționarilor săi în 2016, în perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Emil Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la data de  21 septembrie 1985 și decedând la data de 17 noiembrie 1985 în Spitalul Penitenciar Jilava. Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Gheorghe Emil Ursu și pentru a putea face „dovada” că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au „inventat” infracţiunea de deţinere şi operaţiuni interzise cu mijloace de plată străine.

Acuzațiile formulate de PÎCCJ

Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost trimişi în judecată în 1 august 2016, de procurorii militari de la Parchetul instanţei supreme, maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş, foşti ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului, fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, iar fostul ministru al Internelor George Homoştean şi Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, de complicitate la aceste infracţiuni.

Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş sunt acuzaţi că au exercitat acţiuni represive sistematice faţă de Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate “ostile regimului comunist".

De asemenea, Pîrvulescu, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de Hodiş, au participat la torturarea sistematică şi, în final, la uciderea disidentului, susţin procurorii.

„Inculpaţii Pârvulescu Marin şi Hodiş Vasile, în calitate de ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra victimei, inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acţiuni care au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

În realitate, mai susțin procurorii, așa cum reiese din materialul probator administrat în cauză, reprezentanții Departamentului Securității Statului erau interesați de aspecte precum: legăturile disidentului cu postul de radio „Europa Liberă”, relațiile și discuțiile cu lumea literară și artistică din țară și din diaspora, impresiile consemnate în jurnalul personal despre politica statului și despre conducătorii partidului şi statului comunist.

În rechizitoriul întocmit de oamenii legii se mai arată că Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, în calitate de ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra victimei inginerul disident Gheorghe Emil Ursu, acţiuni care au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă.

De asemenea, George Homoştean,  în calitate de ministru de interne, și Tudor Postelnicu, în calitate de şef al Departamentului Securităţii Statului, în cursul lunilor octombrie şi noiembrie 1985, au transmis către Ambasadele României de la Paris şi Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv şi politic al acţiunilor întreprinse de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile împotriva lui Gheorghe Emil Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru opinii considerate ostile regimului comunist.

Totodată, la solicitarea comunităţii internaţionale şi a unor oameni politici din SUA de a primi informații referitoare la situația disidentului român, aceştia au ascuns caracterul represiv al acţiunilor îndreptate împotriva lui Gheorghe Emil Ursu, George Homoştean şi Tudor Postelnicu înlesnind astfel săvârşirea faptelor comise de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile.

De asemenea, în exercitarea abuzivă a funcţiilor deţinute, cei doi foşti demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetării disidentului Gheorghe Emil Ursu şi, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia.

Gheorghe Ursu, inginer constructor, poet, scriitor, cu un volum de versuri publicat în 1970, a fost arestat pe 21 septembrie 1985, pe motiv că deţinea valută. În realitate, a fost arestat în urma denunţului unei colege de serviciu, care a intrat în posesia jurnalului său intim, jurnal confiscat ulterior de Securitate.  Jurnalul avea 61 de caiete reprezentând însemnările zilnice pe perioada 1949-1984 şi alte manuscrise.

A fost plasat în aceeaşi celulă cu „recidiviştii violenţi” Marian Cliţă şi Gheorghe Radu, iar miliţienii au primit ordin să nu intervină, chiar dacă din spatele gratiilor se auzeau zgomote. În paralel, Gheorghe Ursu era scos din celulă şi „interogat” zilnic, prin „metode specifice”, de către Securitate. Disidentul a rezistat până pe 17 noiembrie 1985, iar organele statului au notat drept cauză oficială a morţii o „peritonită”. Gheorghe Ursu avea atunci 59 de ani.