Pământul, la un pas de dezastru în anul 2100
Reducerea calotei glaciare din Antarctica ar putea numai ea singură să contribuie cu un metru la creșterea nivelului mărilor și oceanelor până în anul 2100, în cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră își păstrează ritmul actual, dublându-se astfel estimările globale anterioare cu privire la creșterea nivelului apelor, subliniază un studiu apărut în revista 'Nature', citat de agenția France Presse, citată de Agerpres.
Pe termen lung, această diminuare a calotei glaciare a Antarcticii ar putea duce la o creștere a nivelului apei mărilor cu 15 metri până în anul 2500.
"Acest fapt ar putea fi un dezastru pentru mai multe orașe de la joasă altitudine", a declarat Robert DeConto de la University of Massachusetts Amherst, coautor al studiului împreună cu David Pollard de la Pennsylvania State University.
"Dar vestea bună este că o reducere drastică a emisiilor va limita acest risc de retragere considerabilă a calotei Antarcticii", a adăugat el.
Până în prezent, Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice ( Intergovernmental Panel on Climate Change, IPCC) a prognozat o creștere globală a nivelului mării cuprinsă între 26 de centimetri până la 82 de centimetri la orizontul anului 2100, în comparație cu nivelul de la sfârșitul secolului al XX-lea, dintre care aproximativ 12 centimetri numai ca efect al diminuării calotei Antarcticii.
Noile prognoze sunt realizate printr-o nouă modelare 3-D ce are particularitatea că integrează încălzirea atmosferică și dinamica gheții (fracturile produse de apa de ploaie, prăbușiri ale falezelor de gheață). Totodată, ea confruntă aceste ipoteze cu episoadele anterioare de încălzire globală din timpul ultimei interglaciațiuni (acum circa 125.000 de ani) și din timpul Pliocenului (acum 3 milioane de ani).
"Într-o epocă în care temperaturile medii erau doar puțin mai ridicate decât astăzi, nivelul mării era mult mai mare", de exemplu, cu 6 metri până la 9 metri mai ridicat decât acum în timpul ultimei interglaciațiuni, susțin autorii studiului.
Cercetătorii studiază în prezent trei scenarii privind evoluția mediului înconjurător în următoarele decenii și secole.
În cazul în care omenirea va continua să producă în același ritm gaze cu efect de seră, mările s-ar ridica cu un metru până în anul 2100 din cauza diminuării calotei Antarcticii și cu aproximativ 13 metri patru secole mai târziu, ceea ce va face repede uitat câștigul inițial al creșterii volumului de gheață grație sporirii precipitațiilor.
În schimb, dacă emisiile de gaze cu efect de seră sunt reduse pentru limitarea încălzirii globale la nivel mondial cu două grade Celsius față de perioada revoluției industriale din secolul al XIX-lea — obiectiv pe care și l-a stabilit comunitatea internațională în cadrul acordului de la Paris de la sfârșitul anului 2015 — nu va fi practic nici o schimbare climatică în anul 2100, iar în anul 2500 creșterea nivelului apelor va fi de doar 20 de centimetri.
În conformitate cu o ipoteză intermediară, nivelul apelor va crește cu 32 de centimetri până în anul 2100 și cu cinci metri până în anul 2500.
Potrivit acestui studiu, încălzirea aerului va deveni principala cauză a topirii gheței. Până în prezent, cercetătorii au fost preocupați în special de impactul încălzirii oceanelor asupra platourilor de gheață care protejează marginile calotei glaciare a Antarcticii, menționează AFP.
"Astăzi temperaturile estivale se apropie sau depășesc zero grade Celsius pe numeroase platouri" ale Antarcticii, au relevat autorii studiului. "Datorită suprafeței lor plane, apropiate de nivelul mării, este suficientă o ușoară încălzire atmosferică pentru a crește în mod semnificativ amploarea topirii suprafeței de gheață și precipitațiile din timpul verii", prognozează specialiștii.
În același timp, creșterea temperaturii oceanelor ar întârzia pentru mii de ani refacerea gheții, chiar dacă emisiile de gaze cu efect de seră vor fi în cele din urmă temperate, au mai anticipat autorii studiului.