Aceste găini fac ouă verzi dintr-un motiv extrem de ciudat. Iată ce spun medicii despre ele!

Găinile care fac ouă verzi fac parte din rasa Araucana şi se mai numesc şi găini Mapuche.

Studiile efectuate pe ouă au arată că gălbenuşul provenit de la găinile Araucana are un conţinut de grăsimi mai ridicat (270 mg/g gălbenuş) decât cel din ouăle de găină obișnuită (200 mg/g gălbenuş).

De asemenea, ouăle Araucana au un raport mai mare între gălbenuş şi albuş (33/100 faţă de 23/100). Luând în considerare greutatea medie a unui ou, ouăle Araucan furnizează: 4 g lipide; 219 mg colesterol şi 0.47 mg carotenoide per portie (un ou); în timp ce ouăle ISA Brown furnizează: 3 g lipide; 213 mg colesterol şi 0.50 mg carotenoide per porţie (un ou), conform agrointel.ro.

O caracteristică interesantă este compoziţia în acizi graşi a ouălor Araucana, care este diferită de cea a ouălor de găină autohtonă. Lipidele din gălbenuşul de ouă Araucana au un conţinut mai ridicat de acizi graşi mononesaturaţi, de acizi graşi polinesaturaţi EPA şi DHA (acizi omega-3 care se găsesc în cantităţi mari în grăsimea de peşte), şi un raport mai bun între acizii graşi omega-6/omega-3 comparativ cu ouăle ISA Brown.

Originea culorii lor neobişnuite a rămas necunoscută până de curând, când cercetătorii de la Universitatea din Nottingham au identificat, după 4 ani de studii, mutaţia genetică responsabilă de producerea acestei culori. Rezultatele au fost publicate în jurnalul PLOS ONE.

Mutaţia a apărut, în urmă cu 200-500 de ani, la o populaţie nativă de găini din America de Sud (numite găini Mapuche, după numele unui grup etnic care trăieşte în Chile) şi a fost transmisă la descendenţii acestora, găinile de rasă Araucana, Ameraucana şi altele, crescute în prezent în întreaga lume.

În cazul în care cererea de ouă albastre va continua să crească, descoperirile cercetătorilor de la Universitatea din Nottingham ar putea fi utile pentru punerea la punct a unor metode zootehnice de a mări producţia.

În întreaga lume există crescători de păsări care se ocupă de creşterea unor rase „rare” sau deosebite de păsări domestice. Împerecherile se fac cu grijă, pentru a conserva puritatea raselor, iar cercetătorii au folosit resursele genetice astfel conservate pentru a identifica localizarea exactă în genom a mutaţiei care duce la apariţia ouălor albastre.

Studiile genomice ulterioare au produs o surpriză: cauza genetică a culorii albăstrui a cojii de ou este un vechi retrovirus inofensiv care a infectat găinile domestice sud-americane.

Un retrovirus este un virus care, spre deosebire de majoritatea organismelor celulare, poartă informaţia genetică înscrisă în molecula acidului ribonucleic, ARN. (La imensa majoritate a organismelor terestre, informaţia genetică este stocată în ADN – acidul dezoxiribonucleic).

Retrovirusul se reproduce într-o celulă gazdă folosind o enzimă specială, numită revers-transcriptaza, care transcrie informaţia genetică din ARN în ADN. Datorită acestui fenomen, materialul genetic al retrovirusului poat fi incorporat permanent în ADN-ul celulei infectate, putând produce diferite efecte în organismul-gazdă. În cazul de faţă, efectul a constat în acumularea unui pigment albastru-verzui, numit biliverdină, în coaja oului, când acesta se dezvoltă în corpul găinii.

Printre altele, descoperirea demonstrează rolul important al virusurilor în evoluţia şi diversitatea speciilor de vieţuitoare de pe Terra.

Ouăle de culoare verde nu sunt neobişnuite în lumea păsărilor (multe specii fac ouă albăstrui, printre care mierlele şi sturzii), dar esrte neobişnuită pentru găini. Descoperirea mutaţiei produse de retrovirus ar putea explica fenomenul apariţiei culorii albastre şi la alte specii de păsări.

Rolul mutaţiei produse de virus a fost descoperit, independent, tot în acest an, de un grup de cercetători din China, care au studiat comparativ rase de găini chinezeşti şi nord-americane.