Orban, declarație fără perdea despre autoritățile locale: „Primarii n-au cojones”
Premierul Ludovic Orban le reproșează primarilor că nu au destul de mult curaj să impună măsuri mai dure în gestionarea deșeurilor. Șeful Executivului a recurs la o expresie neobișnuită pentru a-i taxa pe edilii din mai multe localități care nu iau nicio măsură pentru colectarea selectivă a deșeurilor. România este pe ultimul loc în UE la acest capitol și riscă un infringement din cauza necolectării selective.
Şeful Guvernului le-a transmis primarilor că le lipseşte curajul, folosind un limbaj trivial cu un termen specific lumii latino-americane: „cojones”.
„În sistemul de management al deșeurilor vă spun că eu încă nu reușesc să înțeleg cu adevărat ce se întâmplă. Noi avem obiectiv impus de UE să procesăm 50% din deșeuri, nu totale, din deșeurile reciclabile (...) Aici, în mod clar, trebuie văzute responsabilitățile.
Dacă tu, de exemplu, ai pasat autorităţilor locale obligaţia de a face colectare selectivă, trebuie să şi stabileşti ce se întâmplă dacă nu se face colectare selectivă... Pentru că aici multe autorităţi locale iau decizia să facă colectare selectivă, impun amenzi pentru cetăţenii care nu participă la colectare selectivă, în timp ce alte autorităţi, mai ales că sunt alegeri anul ăsta, n-au cojones.
Iar din punct de vedere al reglementării, nu există practic nişte penalităţi pe de o parte pentru autorități locale, pe de altă parte pentru cetățenii care nu participă la procesul de colectare sau stimulente care să-i determine să realizeze procesul de colectare", a precizat, luni, Orban, într-o conferință la Forumul Capitalului Românesc.
Declarația premierului referitoare la măsurile autorităților locale pentru colectarea selectivă a deșeurilor poate fi urmărită în VIDEO-ul de mai jos , de la min 08.21:
Abia în martie acest an a fost avizat în Parlament proiectul care stabilește, de exemplu, că autoritățile locale sunt obligate să finanțeze dotarea școlilor cu pubele colorate și inscripționate corespunzător, în vederea colectării selective a deșeurilor din aceste instituții de învățământ. Proiectul nu a primit însă avizul final, iar pe ansamblu, la nivelul întregii colectări, există în continuare foarte multe semne de întrebare, piața reciclării deșeurilor de ambalaje fiind în acest moment blocată în așteptarea unor acțiuni concrete din partea autorităților.
Din data de 1 iulie 2019, autoritățile publice locale au obligația de a pune la dispoziția cetățenilor sisteme de colectare selectivă a deșeurilor municipale. Cu toate acestea, în foarte puține localități din România sistemul a fost implementat cu succes
România riscă amenzi UE de 1 milion euro pe zi pentru deșeuri
Normele UE obligă România să ajungă la un grad de reciclare a deșeurilor municipale de minimum 50% până în 2020, țintă imposibil de atins însă în condițiile în care, în prezent, procentul real de reciclare este extrem de scăzut.
Ultimele date oficiale relevă că România are o rată de reciclare a deșeurilor municipale de doar 14% (7% din reciclarea materialelor și 7% din compostare), cu doar un procent în plus față de anul 2010.
România are a doua cea mai slabă rată de reciclare din Europa, după Bulgaria, în condițiile în care produce aproape 6 milioane de tone de deșeuri anual.
Din totalul de 5,8 milioane de tone de deșeuri pe an, doar Bucureștiul este responsabil pentru producerea a 709.720 de tone pe an, cu o medie de 375 kg pe cap de locuitor.
La colectarea deșeurilor de echipamente electronice și electrocasnice, România este pe ultimul loc în UE.
România a fost condamnată în 2018 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru neîndeplinirea Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri. Un număr de 68 de gropi de gunoi neconforme erau încă deschise, deși România avea obligația de a le închide și a le reabilita până la 16 iulie 2009.
În cazul în care România nu remediază aceste probleme, Comisia Europeană poate retrimite cazul la CJUE, iar România riscă să plătească astfel penalități în valoare de 300.000 euro pe zi. În cazul nerespectării obligațiilor asumate, Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate impune României plata unei sume forfetare ce depășește 1 milion euro plus penalități pentru fiecare zi de întârziere.