OPERELE LUI BRÂNCUŞI, DISTRUSE: "Nu pot să-l acuz pe bietul om de la capătul furtunului!"

Secretarul de stat Radu Boroianu a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, la Târgu Jiu, că în cursul zilei a avut o discuție cu premierul Victor Ponta pentru a-l informa că Ministerul Culturii a decis să suspende protocolul în baza căruia Primăria Târgu Jiu era implicată în monitorizarea și îngrijirea operelor lui Constantin Brâncuşi din oraş.

Potrivit lui Boroianu, Comisia Națională a Monumentelor Istorice, Direcția de Patrimoniu din Ministerul Culturii și Institutul Național al Patrimoniului au obligația să monitorizeze operele respective în perioada suspendării protocolului.

"Acest tip de protocol se suspendă până la finalul analizelor profunde privitoare la monumente. Pentru această perioadă nu foarte lungă de timp obligația monitorizării pluridisciplinare asupra monumentelor revine Comisiei Monumentelor Istorice Naționale, Direcției Ministerului Culturii de Patrimoniu, Institutului Național de Patrimoniu, care au obligația ca această monitorizare să se facă pluridisciplinar", a declarat Radu Boroianu.
El a precizat că această decizie a fost luată în condiţiile în care, anul trecut, în timpul lucrărilor de întreţinere a operelor brâncuşiene, Centrul Municipal de Cultură "Constantin Brâncuşi" din Târgu Jiu nu a asigurat prezenţa unui expert care să supravegheze operaţiunile respective.

Pe de altă parte, secretarul de stat a dat asigurări că operele lui Brâncuși nu au fost afectate în mod ireversibil după ce au fost spălate cu jet de apă sub presiune anul trecut.

El a precizat că anul trecut în toamnă, când a venit la Târgu Jiu pentru a vedea care este starea Porții Sărutului, a fost asigurat că opera fusese spălată cu "apă călduță", adăugând că după izbucnirea scandalului a urmărit înregistrările video cu muncitorul care spăla sculptura.

"Eu nu pot să-l acuz pe bietul om de la capătul furtunului că i-a dat drumul așa. Probabil înainte spălase așa covoare de iută sau camioane. El nu a distrus, termenul e prea grav, a adus unele mici stricăciuni la marginile intervențiilor de dinainte făcute pe bază de var și de pulbere de travertin. Lucrurile sunt reversibile, nimic nu este stricat. Singura chestie mai ciudată, dacă vreți, a fost să constatăm că după acea intervenție piatra s-a albit. Culoarea travertinului este spre gălbui, deci opera nu s-a îngălbenit, așa cum se afirmase", a mai spus Radu Boroianu.

Radu Boroianu a susţinut conferinţa de presă alături de Joost Vander Auwera - conservator șef la Departamentul de Sculptură al Muzeului Regal de Arte Frumoase din Bruxelles, unul dintre experții sosiți, luni, la Târgu Jiu pentru a examina lucrările lui Constantin Brâncuși.

Joost Vander Auwera a explicat că albirea pietrei pe unele porțiuni a fost determinată de anumite săruri minerale depuse după spălarea operelor cu apă sub presiune, el menționând că presiunea apei nu a fost un factor care să fi creat distrugeri mari.

"Micile probleme care trebuie rezolvate se vor face prin monitorizarea monumentului. Acesta e un lucru foarte important, iar după monitorizare problemele trebuie discutate în mod transparent și științific și asta trebuie să stea la baza viitoarelor intervenții. Cele mai importante probleme și care trebuie rezolvate sunt date de apariția sărurilor pe anumite zone ale monumentului. Facultatea de Geologie din cadrul Universității București va face studiile de specialitate în așa fel încât să poată fi stabilite tratamentele necesare. Sărurile au apărut ca urmare a intervențiilor cu apă, dar nu sunt niște probleme care să pună în pericol monumentul", a declarat profesorul belgian.

Acesta a menționat că specialiști români vor analiza operele în detaliu în perioada următoare, toate lucrările lui Brâncuși expuse la Târgu Jiu având nevoie de ample operațiuni de monitorizare.

"Principala sarcină care revine Facultății de Geologie, precum și Institutului de Optoelectronică din cadrul Complexului de la Măgurele este să documenteze și să studieze îmbătrânirea acestei pietre, a travertinului folosit de Brâncuși. Această transformare dată de îmbătrânire a fost luată în considerare de artist în momentul realizării operei. Am studiat în parc câteva bucăți de piatră rămase din timpul realizării ansamblului. Am putut să comparăm astfel piatra peste care nu s-a intervenit în niciun fel cu piatra de la monumente și care a fost supusă diverselor intervenții. Marea problemă a fost lipsa de monitorizare. Evoluția crustei așezată pe piatră trebuie studiată pe parcursul câtorva ani pentru ca să se poată aplica soluții pentru zone foarte mici. Brâncuși a ales această piatră pentru ca ea să îmbătrânească în timp și să îi dea un plus de valoare", a mai spus Joost Vander Auwera.

Pe parcursul conferinței de presă susținute de profesorul belgian împreună cu secretarul de stat Radu Boroianu, viceprimarul municipiului Târgu Jiu, Iulia Vână, a anunţat că directorul Centrului Municipal de Cultură "Constantin Brâncuși", Adina Andrițoiu, a demisionat din funcţie.

Vână a menționat că Andrițoiu a invocat motive personale, Boroianu declarându-se surprins de gestul acesteia și precizând că, luni seară, a avut o discuție "mai lungă" cu aceasta.

Secretarul de stat a menționat că toate planurile pe care și le-a făcut pentru îmbunătățirea stării operelor lui Brâncuși depind și de modul în care evoluează discuțiile din USL.

Radu Boroianu, membru PNL, a declarat că face parte dintr-un partid care ar putea "până la sfârșitul zilei" să nu mai fie la guvernare, ceea ce i-ar anula eforturile sale pentru rezolvarea problemelor de la Târgu Jiu.
Luni, la Târgu Jiu, a sosit comisia de experţi internaţionali desemnată să analizeze situaţia Porţii Sărutului, condusă de secretarul de stat din Ministerul Culturii Radu Boroianu. El declara jurnaliştilor că membrii comisiei de experţi străini vor analiza nu doar Poarta Sărutului, ci toate operele lui Constantin Brâncuşi de la Târgu-Jiu, pentru a vedea în ce stare se află acestea şi a pentru a stabili nişte regulamente clare în baza cărora să fie făcute de acum încolo viitoarele lucrări de întreţinere şi restaurare.

Într-un comunicat remis pe 11 februarie, ministrul Culturii, Gigel Ştirbu anunţa că, în perioada 15 - 18 februarie se va reuni comisia de experţi care va studia situaţia restaurării componentei sculpturale "Poarta Sărutului" din cadrul Ansamblului "Constantin Brâncuşi". Potrivit comunicatului, "în program sunt prevăzute întâlniri la Bucureşti şi Târgu-Jiu, precum şi vizita la Ansamblul Monumental Calea Eroilor".

Din Comisia Internaţională Brâncuşi fac parte trei profesori renumiţi din domeniul artelor plastice şi al sculpturii, care îşi desfăşoară activitatea la Muzeul Regal de Arte Frumoase din Bruxelles, Universitatea din Viena, respectiv Universitatea din Viena şi Duke University din Statele Unite ale Americii.

Dorin Dănilă, proiectantul lucrărilor de restaurare a Porţii Sărutului, a acuzat Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) că opera din piatră a lui Constantin Brâncuşi, expusă în parcul central din Târgu-Jiu, s-a îngălbenit după ce a fost spălată cu jet cu apă sub presiune.

Ulterior, Institutul Naţional al Patrimoniului a anunţat că va depune plângere penală împotriva proiectantului lucrărilor de restaurare de la Poarta Sărutului din Târgu-Jiu, Dorin Dănilă, şi a respins ferm încercarea de calomniere a instituţiei de către acesta.

Institutul Naţional al Patrimoniului a recepţionat atunci lucrările de restaurare/conservare pentru componenta artistică şi piatră de la "Poarta Sărutului", element al Ansamblului Monumental "Calea Eroilor" din Târgu-Jiu.
INP este principala instituţie care a gestionat şi finanţat lucrările de reabilitare a obiectivului, costurile de proiectare fiind suportate de municipalitate, potrivit unui comunicat al instituţiei.

Lucrările de restaurare a Porţii Sărutului au început în luna august, opera fiind atunci ascunsă privirii trecătorilor de o pânză pe care era imprimată imaginea acesteia, fără a exista vreun panou cu privire la lucrări.

Ansamblul Constantin Brâncuşi cinsteşte moartea eroică, dar în acelaşi timp aduce un elogiu vieţii nepieritoare. Axa "Calea Eroilor" are o lungime de circa 1,8 kilometri. Aceasta a fost realizată în 1937-1938, cu fonduri alocate de Liga Naţională a Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, soţia primului - ministru liberal Gheorghe Tătărescu.