ONU denunță utilizarea armelor INTREZISE, în Ucraina : 24 de bombe cu dispersie, folosite de Rusia. Investigații URIAȘE, pe rol
Forţele armate ruse au utilizat bombe cu dispersie (interzise de legislaţia internaţională - n.r.) de cel puţin 24 de ori împotriva unor zona populate în Ucraina, în cele cinci săptămâni care s-au scurs de la începutul invaziei, a denunţat, miercuri, Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet.
Mai mult decât atât, oficialul a precizat, într-un discurs susţinut în faţa Consiliului pentru drepturile omului al Naţiunilor Unite, că au fost comise atacuri "fără discernământ "împotriva spitalelor, şcolilor şi altor infrastructuri, ceea ce este "interzis prin dreptul naţional umanitar şi ar putea constitui crime de război", relatează Agerpres.
Convenţia privind muniţiile cu dispersie, în vigoare din 2010, interzice utilizarea, dezvoltarea, fabricarea şi achiziţionarea acestui tip de armă din cauza impactului său nediscriminatoriu asupra civililor, deşi ţări precum Rusia, SUA sau China nu au ratificat-o încă.
Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului investighează, de asemenea, plângerile privind utilizarea unor astfel de arme şi de către armata Ucrainei, ţară care nici ea nu a aderat la convenţia respectivă.
"Utilizarea în continuare a unor arme explozive cu impact extins în zonele populate ale Ucrainei provoacă o imensă îngrijorare", a subliniat fostul preşedinte chilian, care a subliniat că biroul său a confirmat moartea a cel puţin 1.189 de civili în conflict (inclusiv 108 copii).
"Cifra reală este cu siguranţă mult mai mare, întrucât în locuri de confruntare intensă, precum Mariupol şi Volnovaha, este foarte greu să avem o imagine completă a situaţiei", a arătat oficialul ONU.
"Populaţia ucraineană pe ansamblu trăieşte un coşmar în care milioane de oameni au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele, să se ascundă în subsoluri şi adăposturi antiaeriene, în timp ce oraşele lor sunt atacate şi distruse", a mai spus Bachelet.
Biroul său a efectuat verificări cu privire la 77 de atacuri asupra unor instituţii medicale, între care 50 de spitale, şi a constatat o creştere semnificativă a ratei mortalităţii în rândul civililor în oraşele aflate sub asediu, "probabil din cauza întreruperii serviciilor medicale, cuplată cu privaţiunile şi stresul războiului".
Sunt investigate, totodată, acuzaţii de strămutare forţată a civililor din oraşul asediat Mariupol în Rusia sau în teritorii controlate de forţele proruse.
Oficialul ONU şi-a exprimat "profunda îngrijorare" în legătură cu relele tratamente la care par să fie expuşi prizonierii de război de ambele părţi, după cum arată unele videoclipuri publicate pe internet şi alte surse deschise. Mai exact, vorbim despre plângeri legate de violenţă sexuală în cursul conflictului, inclusiv violuri.
Michelle Bachelet a atras atenția asupra faptului că şapte jurnalişti care acopereau mediatic războiul în Ucraina au murit, în timp ce 22 de reporteri şi activişti pentru drepturile omului sunt daţi dispăruţi.
Ea a denunţat, în discursul ținut, amplificarea rusofobiei în diverse ţări, subliniind totodată că în Ucraina "civilii trebuie protejaţi, iar celor care doresc să plece să li se permită trecere liberă", în timp ce prizonierii de război "trebuie trataţi cu demnitate şi respect".
"Îndemn Federaţia Rusă să dea curs apelului ferm al Adunării Generale a ONU şi al Consiliului pentru Drepturile Omului şi să îşi retragă imediat trupele de pe teritoriul ucrainean", a reiterat înaltul comisar.