Omar Hayssam, atac la bugetul de stat. Ohanesian: Autoritățile ascund adevărul!

Jurnalistul Ovidiu Ohanesian, unul dintre cei trei jurnaliști care au fost răpiți în Irak, a redactat un text în care povestește care a fost circuitul banilor transmiși de Omar Hayssam către firma controlată de Felix Tătaru, șeful de campanie al lui Traian Băsescu.

După cum el însuși recunoaște, Băsescu este speriat de valul dosarelor redeschise de procurori pe numele său sau împotriva apropiaților.

Acum, cănd hârdăul justiției ținut în frâu de organele statului timp de 10 ani din motive de imunitate i se revarsă direct în cap, marinarul pozează în victimă a sistemului. Noroc cu teroristul Omar, partener de afaceri cu teroristul american Mohammad Munaf și cu infractorul Mohamad Yassin “niște băieți banali, niște arabi stabiliți aici ca să facă un business”, care îi vine în ajutor și cere organelor de anchetă să nu desecretizeze nimic.

Nu este prima dată când Omar Hayssam îi sare în ajutor prietenului Băsescu. Presa centrală a relatat cu lux de amănunte cum una dintre firmele teroristului sirian înglodată în datorii făcea plăți de miliarde celor care realizau campaniile electorale ale fostului președinte portocaliu.  

Presa centrală a relatat pe larg modul în care teroristul Omar Hayssam finanţa campania electorală a lui Traian Băsescu din 2004. Documentele publicate dovedeau că Bucovina Enterprises SRL- Vatra Dornei virase  firmei GMP Advertising, firma lui Felix Tătaru, şeful de campanie al fostului președinte, o sumă de 7,3 miliarde de lei, în perioada 2002-2004. Vicepreşedintele PSD Suceava, Ovidiu Donţu, declara într-o conferinţă de presă, că poate vorbi de "circuitul banilor portocalii în judeţul Suceava pentru campania lui Traian Băsescu", prezentând o notă de constatare din 26 martie 2004, întocmită de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava , din care reiese că, în perioada 2002-2004, societatea de ape minerale Bucovina Enterprises SRL din Vatra Dornei, administrată la acea dată de Omar Hayssam, a făcut plăţi de 7,344 miliarde de lei vechi către firma GMP Advertising aparținând lui Felix Tătaru.

Nota de constatare, semnată de doi inspectori principali Oprea Ștefan și Vartic Ionuț, menţionează că suma a fost înregistrată drept cheltuieli de publicitate. La control nu s-a putut identifica în ce au constat efectiv prestaţiile publicitare, motiv pentru care i s-a solicitat ANAF verificarea acestor tranzacţii. Donţu a spus atunci că prin "operaţiunea Bucovina”  Traian Băsescu "a primit vânt din pupa de la Hayssam". Verificările desfășurate de inspectorii Direcției Finanțelor Publice Suceava la data de 26 martie 2004 au scos la iveală evaziune fiscală și alte infracțiuni economice la care s-au dedat sirianul și rețeaua sa. Mai important, în ciuda faptului că firma lui Hayssam avea datorii la stat şi la furnizori, "a considerat prioritară o astfel de plată".

Într-un comunicat de presă din martie 2008, Grupul de Investigaţii Politice (GIP) acuza agenţia GMP Advertising (cea care a realizat, între altele, campania electorală a preşedintelui Băsescu din 2004), că nu a trecut în contabilitatea proprie mai mult de două miliarde de lei vechi, bani rezultaţi în urma contractului cu Bucovina Enterprises. Potrivit GIP, din cele 7,3 miliarde de lei vechi pe care Bucovina Enterprises SRL le-a plătit către GMP pentru "servicii de publicitate", agenţia ar fi înregistrat în contabilitate doar cinci miliarde.

Cu acest prilej, începeau să iasă la iveală impotența organelor statului în fața unui terorist și matrapazlâcurile cu iz politic ale lui Omar Hayssam, care a uns rotițele corupției din tot spectrul politic românesc.

Mihaela Gordin, fosta contabilă sefă a grupului de firme condus de Omar Hayssam își amintește : “D-aia a venit Felix Tătaru imediat după alegeri și a zis: Mă duc la șefu’ să văd cum bate vântul. El făcea campania lui Băsescu și lui Hayssam. Pot să vin cu cartea de muncă, să vezi prin câte Bucovina am trecut. Fac o copie să vadă că, la trei ani, făcea altă firmă, și alta, și alta, ca să o omoare pe aia de dinainte. Ce dracu’, că doar nu mă mutam din birou! Că ei așa au zis, că ultima dată ... Ta-su lui Marijean nu mai trăiește cu mă-sa de 20 de ani. S-au dat ei împreună cât ați fost voi acolo. Ăla are c… și aia are… Știi că săracu a murit? Să te interesezi. Cică prin 2009 a venit în țară să-și facă un control și din mai până-n iulie s-a dus….Nu ți-am spus. I-a dat firma lui Munaf și lui nevasta-sa …. Singura rugăminte e dacă poți să-i ții p-ăștia din presă departe sa nu tăbere pe mine. Să nu mă vad pe la televizor, să nu-mi vină pe la ușă.”

Corolarul infracțiunilor comise de teroristul Omar Hayssam cu ajutorul familiei sale, recte Adela Omar, este chiar transferul firmei Bucovina Enterprises SRL de la soția teroristului către un nepot Qasem Abdul Ghani în data de 06 septembrie 2005. Toate aceste operațiuni de ascundere a bunurilor folosite pentru activități teroriste, fiind desfășurate cu Omar Hayssam în stare de arest, păzit de toate serviciile secrete, sub nasul anchetatorilor și cu știința acestora. Astfel, teroriștii transferau fără nicio problemă fonduri și active, prin intermediul membrilor familiilor, mai departe altor infractori internaționali.

Transferuri bancare prin zeci de bănci și state

Operațiunea Bucovina nu este primul caz în care organele de anchetă au închis ochii la infracțiunile teroristului sirian. În  dosarul "Afacerea Nehoiu", procurorii DIICOT au reținut trei persoane : Iosif Gheorghe, vicepreședinte la Foresta Nehoiu, Mihai Nasture, cumnatul lui Omar Hayssam, și cetațeanul libanez Emile Raja Assal. Ei au fost duși în fata instanței cu propunere de arestare preventivă, apoi au fost eliberați, părăsind țara. Cu acest prilej, în noiembrie 2004, Omar Hayssam a fost dat în consemn la frontieră. Din analiza unor convorbiri telefonice purtate de Omar în luna martie 2005, cu diverse persoane necunoscute, s-a constatat că preocuparea principală a acestuia era ridicarea consemnului la frontieră, pentru a putea părăsi țara, aceeași preocupare având-o și după răpirea ziariștilor pâna la arestarea sa. Procurorii reconstituiseră traseul spălării banilor prin mai multe bănci și țări, precum și rețeaua de firme românești folosite pentru evaziune fiscală.

“Despre firma Bucovina Enterprise, când a creditat firma Omar, ne-au venit 4 sau 5 transferuri bancare, pentru că venise firma de audit și au zis : Aoleu  doamnă, asta-i spălare de bani! Și după aia au venit mascații. S-au dus dracului  toate! Pe extrasul ăla plecau banii din New York și nu pot să spun prin câte locații, prin Lituania... care e Riga, în Lituania sau Letonia? De la Riga veneau banii la noi. Treceau prin 5 banci. Și bani de-ai lui că, cică creditare. La noi au venit mascații în noiembrie 2004 și, stai puțin, că pot să spun și despre răpire. Nu mai țin minte, 27-28 ce era? Era luni. Am fost luni la servici și marți erați deja răpiți. Și-mi zice directorul, nu știa presa, nu știa nimeni : Bre doamnă Gordin, ăsta i-a răpit pe ăia, cutare, se cer 4 milioane de dolari. Eu, ca să vezi ce chestie! Pe seară, pe la 6, vine unul la noi acasă. Îl chema Enoiu George. Un șarlatan. Era vreo 5 după amiază. Mă mănâncă limba și îi spun. Și într-o oră, era în presă. Cred că el a dat. George era șef pe la 23 August la un moment dat …Dar eu știam de la ora 10 dimineața.”, povestește Mihaela Gordin.