Oamenii de afaceri, față în față la Forumul Capitalului Românesc

Deși pare greu de crezut, obișnuiți fiind să vedem mai degrabă unde greșim și abia când ne confirmă alții unde ne descurcăm chiar bine, mediul de afaceri a schimbat setul de reproșuri și cerințe de la statul român. Nu se mai discută despre șomaj, ci despre lipsa forței de muncă, se discută mai puțin despre impredictibilitate fiscală și mai mult despre nevoia de a pregăti și reține resursa umană, nu se mai abordează lipsa de viziune, ci se discută despre programe punctuale de investiții și suport pentru business-urile românești. Peste 680.000 de societăți comerciale au înregistrat cumulat o cifră de afaceri de 270 miliarde euro, potrivit cifrelor Camerei de Comerț și Industrie a României. Nu duduie, dar nici nu șchioapătă economia românească. Viziunea, strategia, acțiunea, ritmul de schimbare, de adaptare, flexibilitatea, creativitatea se regăsesc toate în mediul de afaceri local. Capitaliștii autohtoni își cresc încet și sigur business-urile, unii chiar și peste granițe. Doar că totul pare accelerat în comparație cu administrația de stat, de la care oamenii de afaceri par să-și dorească în primul rând să nu-i încurce și abia apoi să-i ajute. Iar statul nu-i contrazice.

Aceasta este doar una dintre concluziile desprinse din cea de-a treia ediție a dezbaterii Forumul Capitalului Românesc.

“Guvernul și mediul de afaceri sunt interconectate. Succesul guvernării se așază pe succesul mediului de afaceri. La fel și în cazul unui eșec. Viața ne obligă să conviețuim.(...) Direcția de acțiune a Guvernului în relația cu mediul de afaceri este de sprijinire și promovare a antreprenoriatului, de încurajare a inovării, facilitare a accesului întreprinderilor autohtone la piețele externe. (...) Dacă Guvernul acesta sau cele ce vor urma nu vă încurcă, e bine. Economia are drumul ei. Prima sarcină a Guvernelor e să nu vă încurce. Dacă mai putem să și facem ceva, Doamne ajută!””, a spus Viorel ȘTEFAN, Viceprim-ministru al României. Pentru o mai bună comunicare cu autoritățile publice, vicepremierul i-a sfătuit pe cei din business să-și consolideze asociațiile patronale, să aibă curaj și chiar să bată cu „pumnul în masă”, dacă e nevoie pentru ca autoritățile să le asculte doleanțele. 

La dezbatere au participat personalități marcante ale mediului de business, dar și importanți reprezentanți ai sectorului public, printre care: Călin Popescu TĂRICEANU, Președintele Senatului României, Viorel ȘTEFAN, Viceprim-ministru al României, Eugen TEODOROVICI, Ministrul Finanțelor Publice, Marius BUDĂI, Ministrul Muncii și Justiției Sociale, Mihai DARABAN, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Daniel ZAMFIR, Președinte, Comisia economică, industrii şi servicii, Senatul României, Varujan VOSGANIAN, Deputat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Camera Deputaților. 

Lista de cereri a capitaliștilor români, a celor care asigură mii și mii de locuri de muncă, a fost deschisă de Radu TIMIȘ, Președintele Cris-Tim. “Noi existăm într-o lume globalizată, care se schimbă foarte rapid, extrem de competitivă. Ce funcționa anul trecut, acum nu mai funcționează. Piețele sunt în continuă schimbare. Singura noastră șansă e să fim la fel sau mai competitivi decât ei. Cris-Tim este încă lider. Am devenit mai productivi, mai eficienți, am digitalizat, am crescut producția. (...) Avem probleme cu forța de muncă. Am 65 de poziții de middle-management, nu am reușit să găsesc oameni anul acesta. La muncitori e mai simplu la noi, îi specializăm, dar nici pe aceștia nu-i mai găsim. E o mare problemă cu forța de muncă”, a spus președintele Cris-Tim, companie cu 155 de milioane de euro cifră de afaceri și peste 2600 de angajați.

O a doua mare problemă despre care a vorbit Radu Timiș este viteza de reacție a autorităților. “Durează extraordinar de mult să luăm o aprobare de construcție, de exemplu. Ai banii și simți cum te apucă disperarea. E prea multă birocrație. Dacă nu avem viteză de reacție, nu avem cum să ne batem cu cei mari.” În final, o a treia mare problemă punctată de Timiș a fost faptul că guvernanții nu sunt la fel de reactivi în cazul companiilor românești precum sunt în cazul multinaționalelor.

Daniel FARMACHE, CEO E-INFRA, companie cu o cifră de afaceri de peste 100 de milioane euro, a vorbit de asemenea despre 3 provocări cu care se confruntă mediul de afaceri românesc: investițiile în infrastructură, forța de muncă și predictibilitatea investițională. “Găsim greu middle-management și persoane de execuție, iar cu recenta creștere a salariilor în sistemul public vedem personal de execuție care a plecat la stat. Pentru infrastructură, statul trebuie să aibă o aplecare mai puternică, e unul dintre principalii 3 driveri în lumea economică. Și există capital’”, a precizat Farmache.

“Nu știu dacă economia actuală mai poate să țină acest aparat administrativ de stat așa cum e acum. Nu mai sunt primării reședință de județ fără 1.000 de salariați. Se impune urgent o reorganizare administrativă a României. Nu putem să așteptăm foarte mult din partea mediului de afaceri, e oricum foarte încorsetat”’, spune și Mihai DARABAN, Președinte, Camera de Comerț și Industrie a României. “Dacă am face o analiză pragmatică a momentului de după depunerea bilanțurilor contabile, probabil Guvernul ar ști să facă politici publice mult mai apropiate de realitatea din teren. Dacă știm cine sunt jucătorii din teren, știm să facem și caiete de sarcini, astfel încât să nu descalificăm capitalul românesc din primul peragraf. Această biblie a licitației, caietul de sarcini, poate fi analizată și lucrată altfel”, a explicat Daraban.

Despre discriminarea capitalului autohton a vorbit şi Corneliu PASCU, Preşedintele Iridex Group, care împărtăşeşte, de altfel, opinia preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie a României. "Noi, când câştigăm o licitaţie în infrastructură, suntem etichetaţi imediat că suntem abonaţi la bugetul statului. Sigur că, în infrastructură, nu poţi fi abonat decât la bugetul statului. Dacă câştigă o firmă străină, e un titlu de glorie, se pune o medalie mare în faţă. Aşa suntem trataţi", a spus Corneliu Pascu.

Trebuie să ţinem cu capitalul românesc, susţine şi Daniel ZAMFIR, Președinte, Comisia economică, industrii şi servicii, Senatul României. "Este o concurenţă profund neloială şi privind finanţarea. Categoric, firmele româneşti sunt discriminate în raport cu firmele străine. Vorbim aici despre accesul la finanţare. Nu poate niciodată o firmă românească să participe la o competiţie în UE având în vedere că, costul de finanţare în România este dublu, triplu faţă de media europeană", a evidenţiat Zamfir.

„Statul poate să ne ajute, pe restul le facem noi”, a punctat și Dorel GOIA, Președintele Consiliului de Administrație TeraPlast, în timp ce povestea despre deschiderea unei fabrici în Serbia pentru care nu a simțit sprijin din partea statului român. “Nu producem și nu vindem în străinătate cum fac toți vecinii noștri. Sunt modele care trebuie urmate. Avem modelul polonez sau alte modele care au trecut prin comunism și acum se poartă ca niște adevărați capitaliști”, a mai spus reprezentantul TeraPlast.

Gruia STOICA, Președintele Grupului GRAMPET, le-a reproșat guvernanților lipsa de comunicare dintre instituții și mediul de afaceri. “Nu mi-a fost deloc ușor în ultimii 20 de ani ca să devenim una dintre multinaționalele românești. Avem 7.100 de angajați și derulăm afaceri în Germania, Austria, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria și, de curând, am obținut licența în Grecia. M-aș bucura dacă președintele, dacă miniștrii de resort ne-ar invita 30 de minute pe an ca să discutăm despre problemele cu care ne confruntăm”, a precizat Gruia STOICA.

“Domnul Stoica are dreptate. Când mediul de afaceri discută cu mediul politic nu pot ieși decât niște lucruri bune. Dar mai avem niște pași, legea lobby-ului, de exemplu, ca să discutăm într-un cadru organizat și corect”, i-a răspuns Ministrul Muncii și Justiției Sociale Marius BUDĂI președintelui Grampet. În ceea ce privește lipsa forței de muncă, ministrul Budăi a anunțat că una dintre soluții va fi mărirea contingentului pentru muncitorii din afara Uniunii Europene, însă și proaspătul Program pentru Ucenici s-ar putea să ajute. Tot pe aceeași temă, Ministrul Românilor de Pretutindeni Natalia INTOTERO a anunțat că lucrează la un proiect pentru întoarcerea românilor acasă: “Vrem să organizăm bursa locurilor de muncă în România, după jumătatea lunii ianuarie. Italia, Spania și Maria Britanie sunt țările vizate. Românii care vor să revină în țară au nevoie de deschidere”.

Mediul de afaceri are însă alte recomandări. “Încă suntem una din țările prea ieftine din Uniunea Europeană. Polonia a adus 1,2 milioane muncitori din Ucraina. Ei ar trebui să fie primul target, apoi să privim spre Asia sau alte părți. Avem potențial uman din Cernăuți, Serbia, vorbim de români, ortodocși care ne înțeleg limba și care au piedici în venirea în România. Dura luni de zile să îi angajăm”, spune Werner-Wilhelm WOLFF, Director General Tarom. Despre importanța informării oamenilor și implicarea tuturor în acest proces de informare a vorbit Corneliu PASCU, Președintele Iridex Group, în timp ce Cristian ERBAȘU, Director General, Construcții Erbașu a precizat că importul de forță de muncă din Asia e cea mai rea variantă. “E condiția de disperare. Cea mai bună variantă e să oprim exodul, să pregătim tinerii și apoi să-i aducem acasă pe cei plecați”’, a spus Erbașu.

Însă lucrurile sunt puse deja în mișcare. Chiar Președintele Senatului, Călin Popescu TĂRICEANU a anunțat demersurile făcute în această direcție. “Am vorbit cu colegi despre cotele de muncitori străini. Am modificat legislația referitoare la obligația plății muncitorilor străini cu salariul mediu pe economie și să li se aplice sistemul de salarizare plecând de la obligația asigurării salariului minin, nu mediu. 7.000 de permise a dat Ministerul Muncii anul trecut, propunerea pentru anul acesta era de 13.000. Asta în timp ce, în urmă cu o săptămână, la un eveniment cu firme din sectorul HORECA, se vorbea de un deficit de 80.000. Pe ce lume sunteți voi? Lor li se pare mult pentru că au dublat. Am cerut Ministerului Muncii să facă imediat o consultare cu patronatele”, a explicat președintele Senatului. Dacă cota de 100-150.000 nu va fi suficientă, ea se va putea modifica în cursul anului, a mai spus Tăriceanu.

În fața unora dintre cei mai importanți oameni de afaceri din România, Ministrul Finanțelor Publice Eugen TEODOROVICI a anunțat că Guvernul își va schimba strategia în 2019. “Totul este despre bani, până la urmă”, spune răspicat șeful de la Finanțe, avertizând marile companii că, de la 1 ianuarie, va fi demarată o serie de controale fiscale mult mai amănunțite. “Ori ei, ori eu”, a mai spus Teodorovici, pentru care anul 2019 se anunță unul al luptei. „Vom analiza cum se fac investiţiile în Transporturi, în Sănătate. Vom fi acolo zi de zi să urmărim cum se cheltuie banii. (...) Sunt adeptul unor reguli puţine dar stricte,” a punctat ministrul Finanțelor.