O decizie BNR aşteptată de toţi românii va trimite în şomaj 10.000 de angajaţi
BNR a pus gând rău instituţiilor financiare non-bancare, care acordă credite cu dobânzi uriaşe, după mulţi ani în care guvernatorul Mugur Isărescu a tot spus că nu poate interveni într-o piaţă liberă. Acum patronatele din domeniu ameninţă că deciziile BNR vor duce la concedieri masive în sistem.
Modificarea Regulamentul 20/2009 privind instituțiile financiare nebancare în forma propusă de Banca Națională a României va produce efecte negative precum închiderea unor IFN-uri și trimiterea în șomaj a 10.000 de persoane, conform unui comunicat al Patronatului Creditului IFN.
"Patronatul Creditului IFN precizează faptul că, în opinia specialiștilor săi, intrarea în vigoare a propunerii de modificare a Regulamentului 20 în forma propusă pe site va produce efecte negative, directe și indirecte, ce vor fi resimțite de către societățile de creditare, de către clienții acestora, precum și de către întreaga societate, atât pe plan economic, cât și în plan social", se spune în comunicatul prezentat de Agerpres.
Conform patronatului, din perspectiva societăților financiare, impactul modificării Regulamentului în forma actuală va conduce la restructurarea activității de creditare și în final la radierea unor instituții financiare nebancare cu influență fiscală, socială și investițională și reputațională.
Astfel, din perspectivă fiscală patronatul menționează încasări mult mai mici la bugetul de stat și la bugetele de asigurări sociale, precizând că IFN-urile sunt societăți ce achită anual sume foarte mari cu titlu de impozit pe profit sau contribuții salariale. Pe lângă aceasta, închiderea IFN-urilor ar însemna trimiterea simultan în șomaj a unui număr de aproximativ 10.000 angajați, adică o presiune asupra bugetului.
Din punct de vedere social trimiterea în șomaj a 10.000 angajați, produce un impact financiar și asupra familiilor acestora, ceea ce face ca numărul celor afectați să fie mult mai mare. De asemenea, măsura adoptată în această formă va crea instabilitate financiară și nesiguranță în rândul celor aproximativ un milion de persoane împrumutate la IFN-uri.
La nivel investițional și reputațional, patronatul estimează că unii acționari vor decide retragerea investiției din piața românească și relocarea către alte zone geografice care doresc atragerea capitalurilor străine. Totodată, o astfel de reglementare va avea efect preponderent asupra celor de bună credință, în timp ce practici de evitare vor fi identificate rapid de către acei jucători care și astăzi induc riscul reputațional în piața IFN și indirect, asupra BNR.
"Din perspectiva consumatorilor, impactul intrării în vigoare a propunerii legislative se va datora contracției puternice a sectorului IFN și lipsei unor oferte de creditare și va implica: Apariția unei categorii de persoane care vor deveni 'neeligibili' pentru orice formă de creditare bancară, ceea ce va duce în final la imposibilitatea desfășurării proiectelor personale sau chiar la nesoluționarea unor urgențe, fapt datorat lipsei ofertei reale de creditare, în condițiile în care băncile au condiții extrem de restrictive, de multe ori fără corespondență cu realitatea și multă birocrație; (Re)apariția unui 'sector' nereglementat în care diverse persoane fizice vor acorda împrumuturi în baza unor contracte, asupra cărora nici BNR și nici ANPC nu pot interveni, lucru ce va duce inclusiv la creșterea infracționalității și la efecte sociale directe și indirecte, nedorite", se afirmă în comunicat.
Patronatul Creditului IFN precizează că a susținut și va susține întotdeauna consolidarea cadrului legislativ și întărirea prudențialității, dar că nu înțelege rațiunea pentru care un IFN care investește banii acționarilor săi, trebuie să se supună unor măsuri de prudențialitate cu mult mai dure decât ale băncilor comerciale, care utilizează în mare măsura banii atrași din depozitele constituite de populație.
Patronatul menționează faptul că în acord cu noile propuneri, un IFN ar trebui să asigure un capital social de 67 lei pentru fiecare 100 de lei creditați, în timp ce o bancă trebuie sa asigure doar 9 lei.
"În urma analizei documentelor transmise spre consultare publică pe site-ul BNR, Patronatul Creditului IFN consideră că actualul demers de modificare a Reg. 20 și forma propusă țintește în fapt o zonă de răspuns la așteptările populiste și la presiunile din partea scenei politice, așteptări cauzate, probabil, de necunoașterea realității", se spune în comunicat.
De asemenea, patronatul susține că nu exista cazuri în care clienții activității de creditare On-line să fie executați siliți imobiliar pentru că maximul creditelor acordate on-line este de 3.000 de lei, în timp ce pentru executarea silită imobiliară este necesar ca datoria să fie de peste 10.000 lei.
Pe lângă aceasta, patronatul menționează că în cazul creditelor de tip on-line formula DAE nu ar trebui să se aplice deoarece ea constituie un element de comparație a ofertelor de credit de minim 12 luni.
Banca Națională a României vrea să modifice Regulamentul nr. 20/2009 privind instituțiile financiare nebancare, iar printre măsurile prudențiale propuse se menționează cerințe de capital suplimentare, potrivit notei de sinteză privind modificările propuse postată pe pagina de internet a băncii.
"Prezentul proiect de regulament prevede două noi criterii, suplimentare celor actuale, la îndeplinirea cărora instituțiile financiare nebancare sunt înscrise în Registrul special și sunt supuse supravegherii prudențiale a Băncii Naționale a României: volumul creditelor nou acordate într-o perioadă de timp, indiferent de faptul că acestea nu se mai regăsesc în soldul IFN la data raportării (fiind deja rambursate de debitori ori cesionate) — indicator ce relevă dimensiunea reală a activității IFN; nivelul mediu al costurilor suportate de debitori (reprezentat de nivelul dobânzii anuale efective — DAE) practicat — indicator ce relevă, prin legătura de cauzalitate dintre preț și risc, o posibilă asumare de riscuri excesive de către IFN", se spune în document.
De asemenea, se menționează "cerințe de capital suplimentare, de 10 ori mai mari decât cerințele maxime actuale", pentru creditele cu rate de dobândă peste nivelurile de dobândă de 200% DAE la creditele în lei luate pentru cel mult 15 zile, 100% pentru cele cu scadență cuprinsă între 16 — 90 zile și 10 ori rata lombard a BNR pentru împrumuturile luate pe o perioadă mai mare de 90 de zile. În cazul creditelor în valută, BNR menționează o rată DAR de 133% pentru creditele luate pe cel mult 15 zile, 67% pentru cele luate pe 16 — 90 zile și de 6,7 ori rata lombard a BNR pentru scadențe mai mari de 90 de zile.
"La fiecare 100 de lei împrumutați și la o rată a dobânzii anuale efective (DAE) peste pragurile din tabel, IFN trebuie să asigure un capital de 67 lei", se spune în notă.
Regulamentul se va aplica de la 1 octombrie 2017, iar în ceea ce privește creditele cu dobânzi ridicate, noile cerințe au în vedere doar creditele acordate începând cu acea dată. Regulamentul nu se va aplica retroactiv.