Nu ignorați senzațiile de amețeală. Ce afecțiune pot semnala
Amețeala este termenul folosit pentru a descrie senzații de leșin, plutire, pierderea echilibrului și confuzie. Uneori creează sentimentul fals de rotire, caz în care se numește vertij.
Nu trebuie neglijată, și nu doar pentru că există riscul de rănire. Poate surveni în timpul șofatului, și deoarece deseori neglijăm să căutăm cauzele, putem ajunge la complicații care pun viața în pericol. Amețeala poate fi declanșată sau agravată de mersul pe jos sau statul în picioare. Dar poate fi însoțita de greață sau să fie atât de bruscă sau severă încât impune întinderea pe pat. În toate situațiile, medicul trebuie anunțat.
Potrivit specialiștilor de la celebra Clinică Mayo, se impune ajutor medical de urgență dacă amețeala este însoțită de durere de cap bruscă sau severă, vărsături, dificultăți de vorbire, vedere sau auz, mers îngrunat, leșin, dureri în piept sau un ritm cardiac neregulat, amorțire sau slăbiciune, febră, respirație sacadată, gât rigid, convulsii, sau dacă survine după un traumatism cranian.
Dacă nu ajungeți la aceste simtome, dar episoadele de amețeală se repetă, mergeți la medic! Amețeala are multe cauze posibile, inclusiv tulburări ale urechii interne, rău de mișcare, o infecție, circulație deficitară sau anumite medicamente. Pentru identificarea motivuui, doctorul trebuie să afle tipul amețelii, durata și orice alte simptome. În cazul unei probleme de vertij, sentimentul de echilibru depinde de contribuția combinată a părților sistemului senzorial: ochii furnizează imaginea plasării corpului în spațiu, nervii trimit creierului informații despre tipul mișcării, senzorii urechii interne detectează efectul gravitației și trimite creierului informații.
Dacă senzorii urechii nu concordă cu informațiile de la ochi și nervi intervine vertijul, până când creierul analizează și rezolvă conflictul. Amețeala survine și la schimbări bruște ale capului, la ridicarea bruscă din pat, la o infecție virală a nervului vestibular, acumularea excesivă de lichid în urechea internă sau în caz de migrenă. Dar poate fi faptul că inima nu pompează suficient sânge în creier, din cauza hipotensiunii. Sau un infarct, aritmie și atac ischemic tranzitor.
Există și cauze neurologice, ca boala Parkinson și scleroza multiplă, dar nu sunt excluse efecte secundare ale anti-convulsivelor, antidepresivelor sau sedativelor. Totodată, anumite tulburări de anxietate, ca atacul de panică sau teama de spații deschise, pot provoca amețeală, dar și anemia, hipoglicemia sau deshidratarea. Nu ignorați, așadar, senzațiile repetate de amețeală!