Noi acuzaţii în dosarul ACCIDENTULUI AVIATIC DIN APUSENI

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat, miercuri, că în cazul accidentului aviatic din Apuseni din 20 ianuarie s-a început urmărirea penală şi pentru neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, precum şi pentru încălcarea îndatoririlor de serviciu de către personalul aeronautic civil, scrie alba24.ro. 

“În continuarea cercetărilor privind catastrofa aviatică, care a avut loc la data de 20.01.2014, Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, prin ordonanţa din 17 februarie, începerea urmăririi penale pentru infracţiunea de neluare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă şi infracţiunea de nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, astfel încât, în cauză, se efectuează urmărirea penală pentru următoarele infracţiuni: ucidere din culpă; vătămare corporală din culpă; neglijenţă în serviciu; neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă; nerespectare măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă; art. 98 rap. la art. 110 din Codul aerian”, se arată în comunicatul PÎCCJ.

Articolul 98 din Codul aerian prevede că “Încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu sau neîndeplinirea lor, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranţa zborului, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.”

Articolul 110 prevede că “Dacă faptele prevăzute în prezentul capitol au avut ca urmare decesul uneia sau al mai multor persoane, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi”.

Pentru săvârşirea infracţiunilor de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, Codul penal prevede pedepse cuprinse între şase luni şi trei ani de închisoare sau amendă.

În 11 februarie, procurorii Secţiei Parchetelor Militare au dispus, prin ordonanţă, începerea urmăririi penale pentru comiterea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu, în cazul accidentului aviatic din 20 ianuarie.

Parchetul instanţei supreme preciza atunci că, după documentele cu caracter tehnic vor fi transmise şi analizate, procurorii vor audia persoanele cu atribuţii în pregătirea şi coordonarea zborului aeronavei YR-BNP, tip BN2, precum şi pe cele care au coordonat operaţiunile de alarmare, localizare, căutare şi salvare a victimelor catastrofei aviatice.

Investigatori ai Centrului de Investigaţii şi Analiza pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) au mers, în 16 februarie, în zona în care s-a prăbuşit avionul de mici dimensiuni de tip BN2, încercând să afle dacă aceasta permitea emiterea semnalelor pe baza cărora să fie localizată epava.

Investigatorii au urmărit să stabilească dacă aparatura avionului funcţiona corespunzător sau dacă zona nu permitea emiterea semnalelor avionului prăbuşit. De asemenea, ei au urmărit să determine la faţa locului şi alte aspecte care să îi ajute în cadrul anchetei tehnice privind accidentul aviatic din Apuseni.

Cercetările în dosarul accidentului din Apuseni sunt continuate de procurorii militari din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), după ce Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia şi-a declinat competenţa, în 4 februarie, din cauză că trebuie audiate persoane din instituţii centrale ale statului cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.