Noaptea Sfântului Dumitru, considerată granița dintre lumea celor vii și lumea celor morți. Ce făceau strămoșii pentru a se păzi de spiritele rele
Noaptea Sfântului Dumitru este considerată o intersecție fascinantă între sacru și profan, o graniță între lumea celor vii și cea a celor morți. În tradiția populară, acest moment este marcat de credința că, în aceasta noapte, forțele supranaturale devin active, aducând teama de spiritele răuvoitoare. Astfel, strămoșii noștri au dezvoltat o serie de practici și obiceiuri menite să protejeze comunitățile de influențele negative, reafirmând legătura profundă dintre om, credință și universul misterios al spiritelor.
Potrivit credințelor populare, noaptea de dinaintea sărbătorii Sfântului Dumitru este una în care strigoii și moroii își fac apariția, iar oamenii trebuie să se protejeze de influențele lor malefice.
Strigoii
Strigoii sunt considerați sufletele celor morți care nu și-au găsit liniștea, fie din cauza unor păcate neispășite, fie pentru că nu au fost îngropați corespunzător. Se crede că aceștia ies din morminte în anumite nopți, cum ar fi cea din ajunul Sfântului Dumitru, pentru a face rău oamenilor sau pentru a lua energia vitală a celor vii.
- Strigoii vii: O altă formă de strigoi este cel „viu”, adică un om despre care se crede că are puteri supranaturale și că poate părăsi trupul în timpul nopții pentru a-i bântui pe ceilalți.
- Protecție împotriva strigoilor: Pentru a te feri de strigoi, în unele regiuni, oamenii obișnuiau să aprindă focuri mari și să așeze cărbuni aprinși în jurul caselor.
- De asemenea, se spunea că usturoiul era un mijloc de protecție puternic împotriva acestor spirite.
Moroii
Moroii sunt o altă categorie de entități supranaturale, despre care se spune că sunt fie spirite ale copiilor morți, fie spirite rele care fură laptele vitelor sau energia oamenilor.
- Legătura cu Sfântul Dumitru: În tradițiile românești, noaptea de Sfântul Dumitru este un moment când moroii se pot ridica și pot provoca pagube, în special în gospodării. Unii credeau că aceștia vin pentru a lua laptele vacilor sau pentru a distruge recoltele.
- Protecție împotriva moroilor: Ca și în cazul strigoilor, pentru a se proteja de moroi, oamenii foloseau focul, aprinzând lumânări și torțe, sau așezau obiecte ascuțite lângă uși și ferestre (cuțite, furci de fier) pentru a ține spiritele departe.
Focurile de Sâmedru și protecția împotriva spiritelor rele
Un obicei vechi, aprinderea focurilor de Sâmedru, este legat și de protecția împotriva spiritelor rele, inclusiv strigoi și moroi, scrie eva.ro. Aceste focuri aprinse pe dealuri sau în curți aveau rolul de a purifica locul și de a alunga duhurile necurate.
Oamenii credeau că focul, simbol al luminii și al purificării, era o barieră eficientă împotriva forțelor malefice care devin mai active în timpul nopților de tranziție, cum este cea din ajunul Sfântului Dumitru, când vara cedează locul iernii.
Ritualuri de protecție în noaptea de Sfântul Dumitru
Pe lângă focurile mari, oamenii mai obișnuiau să facă diverse gesturi sau ritualuri pentru a se proteja de strigoi și moroi în noaptea de Sfântul Dumitru:
- Usturoi: Se frecau clanțele și ferestrele cu usturoi pentru a alunga spiritele rele.
- Apă sfințită: Stropirea casei și a animalelor cu apă sfințită era un alt obicei de protecție împotriva influențelor malefice.
- Furca de fier: Un obiect de fier așezat lângă pat sau în pragul ușii, de obicei o furcă, era folosit pentru a alunga moroii și strigoii care puteau încerca să intre în casă.
Legătura dintre sfârșitul toamnei și activitatea spiritelor
În multe culturi, tranziția de la toamnă la iarnă este văzută ca un moment în care granița dintre lumea celor vii și lumea celor morți devine mai subțire. În tradiția românească, sărbători precum Sfântul Dumitru și Sâmedru marchează acest moment, iar credințele despre strigoi și moroi reflectă frica față de puterile supranaturale care devin mai active în aceste perioade.