Motivarea instanței: de ce a fost achitată Mariana Rarinca
Curtea de Apel București a publicat, luni, motivarea deciziei de achitare a Marianei Rarinca, femeia care a fost arestată preventiv, timp de șase luni, pentru că a șantajat-o pe Livia Stanciu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Concret, magistrații au apreciat că în timpul urmăririi penale au fost încălcate dispozițiile legale: perchezițiile s-au făcut cu încălcarea procedurilor, iar interceptările fără mandat. Mai mult, procurorii nu au reușit să demonstreze existența faptelor, conform documentului publicat de stiripesurse.ro, citat de Ziare.com.
În primă instanță, Tribunalul București o condamnase pe Mariana Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru șantaj.
Pe de altă parte, tot luni, Norel Popescu, recent ales membru în CSM, a declarat, la începutul ședinței consiliului, că își cere scuze pentru cazul Rarinca. Judecătorul a apreciat că există, cu siguranță, o problemă în sistem și că ea trebuie găsită și analizată, iar ulterior soluționată.
Declarațiile au fost făcute în contextul în care, pe ordinea de zi a CSM, au figurat rapoartele Inspecției Judiciare cu privire la acuzele aduse de Călin Popescu Tăriceanu și de Victor Ponta la adresa justiției, pornind de la cazul Rarinca.
Mariana Rarinca a fost trimisă în judecată de procurorii DNA, pe 1 iulie 2014, ea fiind acuzată că a șantajat-o pe Livia Stanciu, președinta Instanței supreme. În rechizitoriu, procurorii au reținut că, în perioada august/ septembrie 2013 — 3 iunie 2014, Mariana Rarinca a amenințat-o pe Livia Stanciu cu darea în vileag a unor fapte imaginare, compromițătoare pentru aceasta și pentru soțul acesteia.
Potrivit DNA, în schimbul nedivulgării către presă a acestor informații, presupus compromițătoare, Mariana Rarinca i-a pretins șefei ÎCCJ suma de 20.000 de euro.
"Amenințările cu divulgarea către presă a unor informații presupus compromițătoare la adresa persoanei vătămate, respectiv cererea de a-i da 20.000 de euro drept compensație pentru 'datorii' plătite de inculpată în numele soțului persoanei vătămate, au fost transmise unei rude de-a acesteia. În perioada aprilie 2014 — 3 iunie 2014, persoana vătămată a primit amenințări prin intermediul unei convorbiri telefonice și prin mesaje tip SMS. Inculpata a amenințat-o pe persoana vătămată cu divulgarea către presă (un post important de televiziune) a unor date compromițătoare despre persoana vătămată și familia acesteia", arăta DNA.
Procurorii mai susțineau că faptele pe care femeia intenționa să le divulge cu privire la Livia Stanciu și la membrii familiei acesteia sunt imaginare, întrucât nici șefa ÎCCJ, nici soțul ei nu au avut și nu au vreo datorie față de Mariana Rarinca.