Moment istoric pentru calitatea vieţii a peste jumătate din populaţia ţării: ocrotirea pădurilor din Ilfov şi legiferarea centurilor verzi la nivel naţional, devenite realitate

Prin această lege recent promulgată, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde a inclus o serie de prevederi ce protejează toate pădurile din Ilfov, acestea devenind Piatra de temelie a viitoarei centuri verzi a Capitalei, iar legiferarea centurilor verzi la nivel naţional a devenit realitate. Un pas esenţial înspre a avea oraşe mai reziliente climatic, mai puţin poluate şi, implicit, oameni mai sănătoşi şi mai fericiţi.

Esenţa acestor prevederi presupune:

- Interzicerea oricăror tăieri de păduri în scop comercial, în judeţul Ilfov (incluzând partea
Pădurii Băneasa ce ţine de acesta); se duc la bun sfârşit doar contractele aflate deja în desfăşurare, cu termen de finalizare în primăvara anului 2025;
- Se permit doar tăieri uzuale, cum ar fi cele în scop de îngrijire a pădurii, regenerare sau
reconstrucţie ecologică;
- Proprietarii beneficiază de compensaţii, la cerere;
- În termen de doi ani Consiliul Judeţean Ilfov, în parteneriat cu Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, adoptă Planul de management al pădurilor din Ilfov;
- În termen de doi ani, Ministerul Mediului emite metodologia pentru crearea centurilor verzi din jurul oraşelor ţării;
- În termen de doi ani se vor stopa tăierile în scop comercial din pădurile identificate ca fiind periurbane (cum ar fi Trivale, de lângă Piteşti, Bârnova, de lângă Iaşi sau Hoia, de lângă Cluj-Napoca), urbane (inclusiv partea pădurii Băneasa ce ţine de Bucureşti) sau mini-păduri urbane din întreaga ţară, acestea făcând parte din viitoarele centuri verzi;
- Accesul nerestricţionat în orice pădure, pentru recreere, cu bicicleta (cel nerestricţionat pedestru, tot pentru recreere, fusese inclus încă de la Senat cu deja largă acceptare);
- Protejarea arborilor remarcabili din fondul forestier;
- Includerea conceptului de centuri verzi în silvicultura românească;
- Includerea de păduri în centurile verzi ca parte a principiilor de gestionare durabilă a pădurilor;
- Includerea comunităţilor urbane ca parte a comunităţilor locale dependente critic de păduri;
- Recunoaşterea rolurilor recreativ, sanogen şi de protecţie ecologică a aşezărilor umane ca parte a serviciilor ecosistemice oferite de păduri;
- Contribuţii la definirea pădurilor periurbane, urbane şi a mini-pădurilor urbane.

"Prin impactul lor sistemic centurile verzi redefinesc rolul şi importanţa pe care pădurile periurbane le au în viaţa a milioane de locuitori ai acestei ţări. Centurile verzi sunt un proiect pentru generaţii. Un dar al generaţiei noastre faţă de generaţiile ce vin şi, în acelaşi timp, o datorie morală pe care o avem de a le lăsa o ţară în care vor iubi să trăiască", spune Alex Găvan, conservaţionist, fondator Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde.

Noul Cod Silvic a fost adoptat de către Parlament pe 17 decembrie, promulgat de către preşedinte pe 20 decembrie, iar publicarea sa în Monitorul Oficial şi intrarea în vigoare este aşteptată până la finalul acestui an.

Centura Verde Bucuresti-Ilfov (www.centuraverde.ro) şi centurile verzi la nivel naţional reprezintă un proiect de sănătate publică cu o puternică componentă socială şi antipoluare, dar şi de atenuare a efectelor schimbărilor climatice, parte a unei soluţii sistemice ce presupune şi o semnificativă latură de mediu.

Cei trei piloni majori ai Centurii Verzi Bucuresti-Ilfov şi ai centurilor verzi la nivel naţional sunt punerea sub protecţie a puţinelor păduri rămase în Ilfov cât şi a pădurilor periurbane din estul ţării, împăduriri şi reîmpăduriri, respectiv deschiderea pădurilor periurbane către oameni, pentru recreere, sport şi educaţie.

Iniţiativa Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde a fost generată de contextul actual al poluării dramatice din Bucureşti şi din alte oraşe ale ţarii, coroborat cu tăierile îngrijorătoare de păduri din jurul Capitalei şi din alte zone periurbane. Platforma reuneşte sub umbrelă să, într-un demers apolitic, susţinerea a peste 150 de organizaţii neguvernamentale, grupuri civice şi persoane publice şi beneficiază de susţinerea Administraţiei Prezidenţiale.

Platforma oferă cadrul sănătos, neutru şi incluziv pentru o colaborare eficientă a politicului, administraţiei, mediului de afaceri şi a societăţii civile.