Moartea celor doi jurnalişti americani, împuşcaţi în direct, "pătează" mandatul lui Barack Obama
Moartea lui Alison Parker şi a lui Adam Ward, cei doi jurnalişti împuşcaţi în timpul unei transmisiuni în direct, reaprinde discuţia privind controlul armelor de foc în SUA. Casa Albă a făcut un nou apel privind stabilirea unei legislaţii care să pună punct atacurilor de acest fel.
Uciderea celor doi jurnalişti ai postului de televiziune WDBJ-TV în timpul unei transmisiuni în direct a redeschis o rană mai veche: dezbaterea privind controlul armelor de foc în Statele Unite ale Americii.
După moartea lui Alison Parker şi a lui Adam Ward, care au fost împuşcaţi mortal de un fost coleg, Casa Albă a cerut din nou o legislaţie care să stopeze aceste tragedii.
Josh Earnest, purtător de cuvânt al președintelui Barack Obama, a arătat că Congresul american ar putea lua măsuri “de bun simţ”, care ar limita dramele de tipul celei recente, devenite “foarte frecvente” în America, relatează The Guardian.
“Acesta este încă un exemplu a violenţei armate care devine mult prea obişnuită în comunităţile mici sau mari de pe tot teritoriul Statelor Unite”, a spus Earnest. “În vreme ce nu există niciun fel de legislaţie care să pună capăt violenţelor din ţară, există nişte măsuri pe care doar Congresul le poate lua şi care ştim că ar avea un impact semnificativ în reducerea violenţei cu arme în această ţară”, a adăugat el.
De asemenea, Hillary Clinton, care va candida la alegerile prezindenţiale din anul 2016 şi care a fost secretar de stat în administraţia Obama, a deplâns atacul armat recent.
Într-un mesaj publicat pe contul ei de Twitter, aceasta s-a declarat “devastată şi furioasă” şi a subliniat necesitatea unei acţiuni immediate “în vederea opririi violenţei ce implică arme de foc”. “Nu mai putem aştepta”, a susţinut Hillary Clinton.
Şi Terry McAuliffe, guvernatorul Virginiei, a avut o reacţie cu privire la acest incident, condamnând uşurinţa cu care americanii pot să-şi cumpere arme şi criticând faptul că propunerile sale pentru reglementarea acestui aspect au fost ignorate.
“Am pus problema anul trecut. Nu a văzut, însă, niciodată lumina zilei”, a afirmat McAuliffe. “Oricărei persoane care cumpără o armă din Commonwealth, Virginia, ar trebui să îi fie verificat trecutul. Te duci la magazin, îţi prezinţi licenţa… Nu durează decât trei, patru,poate maxim cinci minute”, a completat guvernatorul.
Pe de altă parte, însuşi preşedintele Barack Obama mărturisea, în timpul unui interviu acordat pentru BBC în iulie 2015, că “cea mai mare frustrare” a mandatului său este chiar problema controlului armelor.
“Statele Unite ale Americii sunt singura ţară dezvoltată de pe planetă unde nu avem suficientă responsabilitate şi legi privind controlul armelor. Asta chiar în ciuda crimelor în masă repetate”, declara el atunci. “Dacă te uiţi la numărul americanilor ucişi de terorism din 11 septembrie şi până acum, sunt mai puţini 100. În schimb, dacă te uiţi la numărul celor care au fost ucişi în urma violenţei cu arme de foc, sunt mii. Iar faptul că noi nu am putut face nimic pentru a rezolva această problemă e foarte stresant”, a mai spus Barack Obama la vremea respectivă.
Totuşi, preşedintele american a lansat un apel la o acţiune în Congres încă din decembrie 2012, după atacul sângeros de la şcoala Sandy Hook, din Newtown, soldat cu peste 20 de morţi. Patru luni mai târziu însă, congresmenii puneau capăt unei reforme în acest sens.
Potrivit unei statistici întocmite de Office for Justice Programs, cetăţenii SUA deţin aproximativ 283 milioane de arme de foc. În mai mult de două treimi din cazurile de decese de persoane (sunt incluse aici şi sinuciderile) sunt implicate arme de foc, potrivit Office for Justice Programs. Mai mult, 42% dintre civilii din lume care deţin arme sunt americani.