Mircea Cărtărescu pune la îndoială primirile în Academia Română din ultimii 25 de ani
Scriitorul Mircea Cărtărescu pune la îndoială modul în care au fost făcute numirile în Academia Română în ultimii 25 de ani, vorbind despre ”intelighenţia pesedistă, naţionalistă şi anti-occidentală”, în timp ce primirea în for se face, potrivit regulamentului adoptat în 2008 de instituţie, pe baza unicului criteriu - caracterul de excepţie al contribuţiei candidatului în ştiinţă sau cultură -, iar reputaţia naţională sau internaţională a candidatului este un factor important în acceptarea unei candidaturi.
În regulamentul privind primirile de membri în Academia Română se arată că sunt inacceptabile influenţe exterioare de orice natură (criterii politice, de prietenie, rudenie, alte influenţe).
”Aflu că patriarhii României culturale, Neagu Djuvara şi Mihai Şora, nu sunt academicieni. Cum nu sunt nici Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu. Atunci cine, Doamne iartă-mă, e în Academie? Cine-a făcut primirile în ultimii 25 de ani, şi pe ce criterii? Nu cumva cineva a lăsat să intre în acest for toată intelighenţia pesedistă, naţionalistă şi anti-occidentală? Mă-ntreb şi eu aşa. Până la urmă, cine controlează Academia Română?”, a scris, luni, Mircea Cărtărescu pe contul său de Facebook.
Potrivit regulamentului, fiecare secţie a Academiei analizează propunerile primite, conform condiţiilor prevăzute de statut, pe baza unui dosar care trebuie să conţină obligatoriu cel puţin o recomandare a unui membru al Academiei Române şi/ sau a unei instituţii competente.
Dosarul trebuie să cuprindă şi un memoriu de activitate, un Curriculum vitae, lista publicaţiilor candidatului şi o selecţie de 12 lucrări semnificative alese de candidat.
În cazul în care secţiile cunosc oameni de ştiinţă sau cultură care ar fi eligibili, dar nu au fost recomandaţi Academiei Române, pot cere unor membri să facă recomandări şi să solicite candidatului potenţial documentele necesare evaluării.
Secţiile sunt răspunzatoare de calitatea propunerilor şi tot ele fac o evaluare preliminară a dosarelor de candidat, stabilind eligibilitatea acestora.
Potenţialii candidaţi pentru a fi primiţi în rândul membrilor corespondenţi pot fi invitaţi la un interviu în faţa secţiei, în care să-şi expună activitatea, realizările şi perspectivele activităţii creatoare în domeniul propriu de activitate.
Potrivit site-ului Academiei, toate recomandările existente din portofoliul unei secţii sunt supuse votului secret, stabilindu-se astfel o ”listă scurtă de candidaţi eligibili”. Apoi, vor fi supuse votului secret numai candidaturile din ”lista scurtă”, iar în funcţie de rezultat, secţia poate supune Prezidiului două propuneri, pentru fiecare loc vacant.
Propunerile secţiilor se înaintează Biroului Prezidiului Academiei Române.
Candidaturile validate de Prezidiul Academiei vor fi supuse Adunării Generale. Pentru a fi ales membru (titular sau corespondent) al Academiei Române un candidat trebuie să întrunească două treimi din numărul voturilor exprimate, în condiţii de cvorum statutar, aplicându-se prevederile Statutului.
Regulamentul a fost intocmit pe baza Statutului Academiei Române şi adoptat de Prezidiul Academiei Române întrunit în şedinţa din data de 18 noiembrie 2008.
sursa: news.ro.