Ministrul Finanțelor, despre RISCURILE majorării pensiilor cu 40 la sută
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat marți, întrebat în legătură cu majorarea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie, că are mai multe scenarii de lucru, fiecare cu riscul lui. O decizie pentru majorarea pensiilor va fi însă una politică, a mai precizat ministrul.
Deși a asigurat că nu vor fi întârzieri la plata pensiilor și salariilor în prezent și în perioada următoare, Florin Cîțu a evitat să spună clar dacă majorarea pensiilor va avea loc din septembrie cu 40% .
„Mă voi asigura că nu vor fi întârzieri cu plata salariilor și plata pensiilor”, a anunțat Florin Cîțu în conferința de marți privind situația finanțelor țării în perioada epidemiei de coronavirus.
„La Ministerul Finanțelor lucrăm cu mai multe scenarii. Voi prezenta aceste scenarii guvernului, cu riscurile aferente fiecărui scenariu, dar decizia va fi una politică referitoare la creșterea pensiilor. Voi prezenta aceste scenarii în funcție de evoluția încasărilor la buget și a altor indicatori”, a declarat ministrul Finanțelor.
Cîțu a mai precizat și că prin toate măsurile luate până acum de Guvern, despre care spune că este unul responsabil, s-a evitat reducerea ratingului de țară: „Tot ce am făcut până acum a fost să evităm o reducere a ratingului de ţară. Toate măsurile pe care le-am luat au fost ca să arătăm că suntem un Guvern care administrează responsabil şi precaut finanţele României”.
Precizarea vine în plină procedură de deficit excesiv în care se află România, pe lângă avertismentele Comisiei Europene, dar și al Consiliului Fiscal, în legătură cu pericolul creșterii deficitului dacă se adaugă și alte cheltuieli la buget, respectiv majorarea pensiilor.
Ministrul Finanţelor a menţionat, în context, că pe pieţele financiare au fost „penalizate” toate ţările, într-o reacţie firească de neîncredere, însă a subliniat că România se va putea împrumuta la costuri mai reduse.
„Este adevărat că pe pieţele externe au fost penalizate toate ţările. A fost o reacţie normală a pieţelor financiare de neîncredere dar după o creştere a randamentelor sau a dobânzilor la care s-ar fi împrumutat România pe pieţele externe şi alte ţări, vedem o scădere. Eu zic că după ce am prezentat astăzi aceste informaţii, după ce vom mai prezenta câteva informaţii şi vom avea mai multe informaţii din economie veţi vedea că vom putea să ne împrumutăm de pe pieţele financiare externe la costuri mult mai reduse decât sunt astăzi. Am încredere că prin comunicarea pe care o am zilnic cu pieţele financiare vor înţelege exact ceea ce vrea acest Guvern să facă cu finanţele publice în România în 2020 şi în anii următori” a mai spus Cîţu.
Luna trecută, agenţiile de evaluare financiară Moody\"s şi Fitch au anunţat revizuirea de la stabil la negativ a perspectivei de rating a României. Iar o analiză Fitch Ratings are o analiză sumbră pentru țara noastră: șomajul se va dubla anul acesta, deficitul bugetar va urca la 8% din PIB, datorie publică mare de la 45% din PIB.
Un răspuns clar nu a venit nici din partea premierului Ludovic Orban, nici luni, nici acum o săptămână. Guvernul va creşte "cu siguranţă" pensiile, decizia urmând să fie luată în funcţie de raportul privitor la starea economiei şi starea bugetului după primele şase luni ale anului şi de prognozele care vor fi realizate, a declarat luni premierul Ludovic Orban. Nici acum o săptămână nu a dat un răspuns direct despre creșterea pensiilor din toamnă. Premierul a mai explicat că soluția de creștere a pensiilor trebuie să fie valabilă, aplicabilă pentru toți anii care vin, nu numai pentru anul 2020.
Pe de altă parte, președintele Klaus Iohannis a declarat săptămână trecută că majorarea pensiilor cu 40% este o chestiune care trebuie analizată cu mare atenţie de guvernanţi: „Mi s-ar părea nedrept ca pensionarii să plătească întreaga notă de plată a epidemiei. Eu voi avea rugămintea către guvernanţi ca atunci când se va face analiza să fie o analiză care ţine cont şi de faptul că pensionarii sunt nu doar o categorie vulnerabilă şi sunt şi o categorie de foarte multe ori dezavantajată”.
Majorarea pensiilor, în plină procedură de deficit excesiv
Legea majorării pensiilor elaborată de fosta guvernare PSD-ALDE a fost adoptată pe 26 iunie 2019.
Punctul de pensie a crescut de la 1 septembrie 2019 de la 1.100 de lei la 1.265 de lei. Potrivit programării prevăzute în Legea pensiilor, ar urma ca de la 1 septembrie 2020 să crească la 1.775 de lei, iar di n2021, la 1.875 de lei.
Comisia Europeană a transmis oficial, în noiembrie 2019, o recomandare pentru România de a corecta, în 2020, abaterea semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu, în plus se arăta că noua lege a pensiilor prezintă un risc semnificativ de creștere a deficitului.
În acest an, Consiliul Fiscal a avertizat, pe 23 ianuarie, că majorarea programată a punctului de pensie cu 40% va duce la un deficit bugetar de 6% anul viitor, în 2021.
La fel și raportul de țară di n26 februarie 2020. Comisia Europeană avertiza că majorarea cu 40% a tuturor pensiilor începând de la 1 septembrie 2020 va duce la un deficit bugetar de 6,1% în 2021 și provoacă un ”mare risc de sustenabilitate fiscală” în România.
Comisia Europeană a initiat si procedura de deficit excesiv in martie anul acesta. La începutul lunii aprilie, mai precis pe 6 aprilie 2020, Comisia Europeană a transmis României o reconfirmare a lansării procedurii de deficit excesiv din cauza faptului că încălcările regulilor europene privind deficitul au avut loc înainte de declanșarea pandemiei, respectiv de anul trecut. Informația apare în raportul Consiliului Fiscal din 2020.