Ministrul Cristian Ghinea îndeamnă la un exercițiu de imaginație: Cum va ARĂTA România anului 2026, când reformele și investițiile din PNRR vor fi duse la bun sfârșit
În ziua în care premierul Florin Cîțu și vicepremierii Dan Barna și Kelemen Hunor prezintă, la Palatul Victoria, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) prin care România va primi peste 29 de miliarde de euro, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a făcut o lungă postare pe pagina sa de Facebook în care explică despre ce este PNRR "cu adevărat". În acest scop, Ghinea a cerut să ne imaginăm "România anului 2026: verde, digitală, cu transport curat, cu școli moderne, cu medicină performantă". "Și acesta e doar începutul", afirmă Ghinea.
"Prin oportunitățile de redresare și reziliență ale Uniunii Europene, din instrumentul „UrmătoareaGenerațieUE” (NextGenerationEU), România a conturat planul său de reforme și modernizare pentru cele 29,2 miliarde euro. Dar nu este doar un plan. În documentul pe care-l lansăm se află de fapt desenat chipul României pe care ne-o dorim și pe care abia acum, după zeci de ani, o putem crea", se arată în mesajul postat deministrul Ghinea pe Facebook.
Potrivit ministrului, "piesa de rezistență a programului" sunt reformele. "Este momentul să ținen pasul cu Europa modernă, să declanșăm aceste transformări", susține Ghinea, arătând că sistemul de pensii va fi reformat, "refăcut și pus pe baze solide": "În fiecare an sume tot mai mari sunt transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2,5 miliarde lei în 2019 - 12,4 miliarde lei în 2026. Soluții există, dar refuzăm să avem un dialog onest cu românii și nu facem decât să accentuăm dezechilibrele pe seama viitorului copiilor noștri".
Reforma sistemului de pensii pe care ne-o asumăm prin PNRR înseamnă soluții de redresare treptate, responsabile, astfel încât investițiile masive din PNRR în autostrăzi, în păduri noi plantate, în reducerea abandonului școlar și toate celelalte, astfel încât toate aceste investiții să nu fie apoi risipite în sisteme dezechilibrate, mai arată Cristian Ghinea.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene susține că, de acum înainte, "creșterea pensiilor părinților noștri nu va mai sta în pixul vreunui ministru, nu ne vom mai fura căciula unii altora", și asta deoarece pensiile vor crește predictibil conform unei formule bazate pe creșterea economică.
"Vom reajusta pensiile speciale și măririle viitoare vor avantaja pensiile mai mici, astfel încât să nu mai existe nedreptățile flagrante pe care le avem în prezent între pensionari.nVa fi introdus venitul minim de incluziune care va descuraja inactivitatea și va încuraja oamenii să își găsească un loc de muncă. Salarizarea în sistemul bugetar va cunoaște o transformare esențială, vom introduce un concurs de intrare în funcția publică pe bază meritocratică, așa cum este de exemplu la Comisia Europeană, astfel încât cei mai buni dintre noi să ajungă în serviciul public și statul român să fie un loc pentru care este o mândrie să muncești", se mai arată în postarea citată.
Mai mult decât atât, ministrul promite că va fi o "adevărata revoluție" în administrația publică. "Vom reforma și vom depolitiza companiile de stat. Sunt esențiale și reformele în justiție, prin PNRR ne angajăm să revigorăm lupta anti-corupție și o mai bună gestionare a resurselor umane din sistem", spune Ghinea.
Cât privește investițiile din sistemul de transport, Cristian Ghinea spune că acestea vor fi susținute și de reforma sistemului de taxare - taxare verde, un nou sistem de taxare a drumurilor și promovarea transportului cu zero emisii de carbon.
"Vreau să vă imaginați România anului 2026, atunci când reformele și investițiile din PNRR vor fi duse la bun sfârșit. Va fi o Românie verde, de culoarea pădurilor. O Românie în care pentru prima dată 88.000 de gospodării care până acum au fost neglijate de la investiții, pentru că erau în localități prea mici, au apă curentă și canalizare cu ajutorul unui program național dedicat. Vor exista și 1.630 km noi rețele de apă construite și 2.470 de rețele noi de canalizare. Tot pentru prima dată, avem cadastrul apelor și știm cum să ne gestionăm astfel cea mai valoroasă resursă de pe planetă", spune Ghinea.
Ministrul susține, de asemenea, că este foarte mândru de faptul că reprezentanții Guvernului au reușit să includă în PNRR cel mai mare program de împădurire.
"Prin PNRR combatem tăierile ilegale de păduri și toată masa lemnoasă va fi monitorizată digital, Romsilva va fi reformată și va munci pentru menținerea pădurilor României. Plantăm 45.000 de hectare de pădure, prin cel mai mare program național de acest fel. Vom avea perdele forestiere pe toate autostrăzile noi, 625 de hectare, și refacem perdelele forestiere care existau în interbelic și au fost tăiate de comuniști. Mai refacem canalele din Delta Dunării și instaurăm noi arii protejate, inclusiv în orașe: creăm rețeaua ariilor protejate din orașe", afirm[ ministrul.
În ceea ce privește acțiunile de protecție a mediului, autoritățile au în vedere implementarea garanției pentru ambalaje, "astfel încât să nu ne mai fie rușine cu plasticul care e peste tot pe lângă drumuri, prin păduri și prin râuri": "Vom avea peste tot senzori de măsurare a calității aerului. Primul pas în a rezolva o problemă este să recunoști că o ai. Statul român nu a vrut până acum să măsoare calitatea aerului, crezând că noi, cetățenii, nu ne vom da seama. Am avut fonduri europene pentru aparatură de măsurare a poluării din aer și nu au fost folosite. Această ipocrizie încetează prin PNRR: vom umple România de aparatură de măsurare a aerului; astfel încât copiii noștri să poată să respire. Vom avea 553 de kituri de măsurare în timp real a poluării din aer. Și nu doar că vom ști care e calitatea aerului, dar prin PNRR Garda de Mediu va fi înzestrată cu aparatură de intervenție astfel încât legea și standardele de mediu să fie aplicate".
Promisiunile nu se opresc, însă, aici. Cristian Ghinea spune că Românie va fi o țară cu transport modern.
"În 2026 vom vedea 434 de km noi la autostrăzile A7 și A8, este contribuția noastră la datoria istorică față de români privind construcția de autostrăzi. Și pentru că suntem pe drumul spre viitor, vor fi construite pe aceste tronsoane 52 de stații electrice, cu 264 de puncte de încărcare. În total prin PNRR (transport, energie, fondul UAT) vom ajunge să avem câteva mii de stații de încărcare electrică. Vă voi invita să călătoriți și pe cale ferată modernizată, pe 311 km și pe noile magistrale de metrou de 12,7 km, în București și Cluj Napoca.
Imaginați-vă o Românie care experimentează tehnologia pe hidrogen și alege ca program pilot să introducă trenuri cu alimentare pe hidrogen, pe o linie care nu este electrificată. Să vedem apoi rezultatele: dacă va fi mai ieftin și funcțional, aceasta poate fi strategia României de a arde o etapă în dezvoltarea sectorului, adică să nu mai electrificăm căile ferate vechi, ci le dotăm cu trenuri pe hidrogen. Prin PNRR vom intra cu Hidroelectrica într-un proiect pan-european de dezvoltare a tehnologiei pe hidrogen, astfel ca să fim parte din revoluția acestei tehnologii pe care o declanșează Comisia Europeană", declară ministrul Investițiilor.
În plus, el descrie o Românie cu clădiri refăcute și cu energie curată: "Prin componenta „Valul Renovării” România va avea 2.000 de clădiri publice, rezidențiale și de patrimoniu istoric renovate și 1.500 de blocuri renovate, precum și un registru național al clădirilor", dar și o Românie antreprenorială și digitală.
Alte PROMISIUNI:
- "Vă voi invita să ne bucurăm de tehnologie în relația cu autoritățile publice, în sfârșit la adevăratul său potențial. Pentru prima oară, în România anului 2026, toate instituțiile publice vor fi legate într-un cloud Guvernamental, 30.000 de funcționari publici vor avea competențe digitale și 65 de instituții au securitate cibernetică sporită. O Românie în care din bani europeni finanțăm cartea de identitate electronică pentru 8,5 milioane de oameni.
- Educația va fi digitalizată, iar bibliotecile nu mai decad, ci sunt transformate în hub-uri de învățare și dezvoltare pentru copii și adulți.
- De asemenea, în România anului 2026 Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) va fi o instituție eficientă, care aduce mai mulți bani la bugetul de stat fără a crește taxele, ci datorită conformării voluntare. Pur și simplu nu vor mai exista motive de a „fenta” fiscul și fentarea fiscului va fi atât de complicată, încât aceia care o practică, vor renunța la ea.
- Sunt sigur, vom avea o Românie cu debirocratizare puternică pentru mediul de afaceri (de exemplu: Reformarea modului de aplicare a testului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM)IMM și transparentizarea procesului de legislativ, Simplificarea procedurilor de înființare/de ieșire de pe piață a firmelor, de constituire și funcționare a punctelor de lucru, Reformarea licențelor/ autorizațiilor/ certificatelor privind afacerile din România). De asemenea, este alocată finanțării companiilor o sumă record: 2,2 miliarde de euro, prin instrumente financiare și diferite alte scheme de finanțare. În 2026, 3.000 de IMM-uri vor fi digitalizate cu fonduri din PNRR, 280 de firme sprijinite pentru listare la bursă.
- Va fi o Românie cu mai puțină sărăcie
În România anului 2026 vom avea mai puțini oameni inactivi, mai mulți copii vor putea să rămână în familii și va fi în țară mai puțină sărăcie, această boală cronică pe care toate Guvernele post-1989 au eșuat să o rezolve. Vor fi introduse tichete de muncă și pentru cel puțion 60.000 de lucrători din sectoarele serviciilor prestate la domiciliu, munca va fi formalizată. Minim 350 de structuri de economie socială vor fi nou înființate cu minim 2.450 locuri de muncă noi create.
- Vreau să vă imaginați România anului 2026 cu o administrație publică în care toate posturile sunt ocupate prin concursuri corecte și transparente. De asemenea, România va avea o nouă strategie anti-corupție prin care ne putem asigura că avem instrumente de prevenție și resurse pentru a combate actele de corupție iar la bugetul de stat vor intra mai mulți bani din prejudicii recuperate și bunurile ilegale confiscate. Legile justiției vor fi, în sfârșit, modificate și sistemul va putea funcționa eficient în slujba tuturor românilor.
- Va fi o Românie sănătoasă și mai mulți copii vor putea merge la școli moderne.
În România anului 2026, elevii vor merge cu plăcere la ore fiindcă câteva mii de școli vor arăta, în sfârșit, așa cum trebuie în secolul XXI. Până la finalul implementării PNRR, 6.100 de școli au primit resurse si tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică și pentru învățarea în format virtual. Mulți elevi vor ști mai sigur care le sunt perspectivele în viață, fiind sprijiniți să intre în programe de studiu în regim dual, vom avea 50 de școli noi și 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier. 1.175 SMART Lab-uri achizitionate pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial și liceal. Pentru prima oară, avem un program amplu de înființare de creșe, vor fi 140 de creșe operaționalizate și 412 de servicii complementare acolo unde nu se justifică o creșă, cu spații de învățare și de joacă pentru copii.
- Să ne imaginăm o Românie cu un sistem de sănătate care, el însuși, este sănătos. Accesul la servicii de sănătate pentru cei vulnerabili este ceea ce cred că trebuie să aducă, cu prioritate, PNRR. Pentru cei care au nevoie de sprijin, vor fi 200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal. În plus, 3.000 de cabinete de asistență medicală primară vor fi renovate și 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale).
- Să ne imaginăm România anului 2026 cu localități dezvoltate „ca afară”. În municipiile reședință de județ, dar și alte municipii, orașe și comune vor fi suprafețe extinse cu laboratoare urbane verzi, peste 3.000 km piste pentru biciclete, câteva mii de locuințe sociale pentru tineri sau specialiști din sănătate sau învățământ, câteva sute de vehicule electrice.
- Va fi o Românie atractivă pentru turiști
Prin PNRR am ales să încurajăm turismul de destinație, punem în valoare obiective și rute prea puțin scoase din cutie până acum. Vom avea adevărate comori de descoperit: 10 muzee construite sau reabilitate și puse în valoare, care utilizează noile tehnologii; vor mai fi puse în valoare 30 de castele, 95 de biserici și mănăstiri, 15 cule, 20 curii, 20 fortificații romane, 20 de sate cu arhitectură tradițională, 30 de obiective gastronomice și multe altele.
- O Românie modernă și europeană nu poate să se dezvolte drept decât dacă generațiile viitoare sunt conștiente de ororile trecutului, de aceea, pentru prima oară într-un program Guvernamental sunt incluse muzeele memoriei: Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului, Memorialul Revoluției Decembrie 1989/ Timișoara Capitală Europeană a Culturii, Închisoarea tăcerii de la Râmnicu Sărat, Memorialul Victimelor din Sighetul Marmației.
- Va fi o Românie unită, cu dezvoltare echilibrată și coerentă între regiunile sale de dezvoltare.
Investițiile sunt gândite așa încât nicio regiune să nu ducă lipsă de investiții, dar în același timp să ajute mai mult regiunile mai puțin dezvoltate în tranziția mai rapidă spre media europeană.
Astfel, zona Moldovei va beneficia de o injecție majoră de capital. Prin finanțarea autostrăzilor A7 și A8 ce vor lega regiunea de București și de Transilvania, se va asigura o conexiune rapidă ce va permite o creștere a nivelului de investiții străine și implicit a locurilor de muncă bine plătite. Regiunea Sud-Vest va avea proiectele pilot cu rețelele de gaz natural în combinație cu hidrogen, ținând cont că este regiunea din România cea mai slab conectată la infrastructura de distribuție de gaz natural, cu județe precum Mehedinți și Dolj unde racordarea este aproape inexistentă. Și regiunile puțin mai dezvoltate cum ar fi Sud-Est, Sud-Muntenia, Centru, Nord-Vest și Vest vor beneficia de finanțări semnificative în domenii importante cum ar fi educația, sănătatea, energiile regenerabile, eficiența energetică, transport, sisteme de apă, împăduriri și altele. Nu în ultimul rând, deși la nivel economic regiunea București-Ilfov este foarte dezvoltată, ajungând în 2018 la un nivel de 152% din PIB-ul mediu al Uniunii Europene, PNRR propune o serie de investiții relevante și pentru această zonă precum infrastructura de metrou, în domeniul sănătății, în zona de eficiență energetică și în infrastructura de educație.
- Sunt 29,2 miliarde euro, bani pentru investiții dar care sunt legați de reforme în toate domeniile, mai mici sau mai mari care vor trebui să dea siguranța ca, odată ce am folosit acești bani, am creat și baza prin care apoi să ne dezvoltăm doar prin noi înșine.
Autoritatea de Audit, DNA, ANI au roluri bine stabilite și clare în a supraveghea și audita modul în care vor fi folosiți acești bani. Ministerul pe care îl conduc va construi un instrument public de monitorizare și raportare a tot ce se întâmplă în implementarea PNRR – un tablou de bord informatic, vizibil și accesibil publicului în timp real.
- Am gândit toate detaliile din Plan astfel încât să fie cu adevărat o poveste de succes, cu toate proiectele și transformările la un loc, având sprijin din fondurile europene de Redresare și Reziliență. România modernă și reformată".
Planul Național de Redresare și Reziliență, complet, aici
Mai multe articole despre:
ghinea
usr
pnrr
planul national de redresare si rezilienta
program
investitii