MINISTERUL SĂNĂTĂŢII - undă verde PRELEVĂRII de ORGANE fără acordul familiei. Care e condiţia
Prelevarea se poate face fără consimţământul membrilor familiei dacă, în timpul vieţii, persoana decedată şi-a exprimat acordul printr-un act notarial şi a fost înscrisă în Registrul naţional al donatorilor de organe, ţesuturi şi celule, potrivit unui proiect al Ministerului Sănătăţii (MS).
Ministerul Sănătăţii a supus dezbaterii publice un proiect de Ordin privind aprobarea modelelor de formulare pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 95/2006 privind activitatea de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană în scop terapeutic.
Astfel, potrivit proiectului, prelevarea de organe, ţesuturi şi celule de origine umană, în scop terapeutic, se poate face de la persoane majore în viaţă, având capacitate de exerciţiu deplină, după obţinerea consimţământului informat, scris, liber, prealabil şi expres al acestora.
Este interzisă prelevarea de organe, ţesuturi şi celule de la persoane fără discernământ.
Donatorul şi primitorul vor semna un înscris autentic prin care declară că donarea se face în scop umanitar, are caracter altruist şi nu constituie obiectul unor acte şi fapte juridice în scopul obţinerii unui folos material sau de altă natură, conform proiectului ministrului sănătăţii.
Totodată, prelevarea de organe, ţesuturi şi/sau celule de la persoanele decedate se face cu consimţământul scris al cel puţin unuia dintre membrii majori ai familiei sau al rudelor, în următoarea ordine: soţ supravieţuitor, părinţi, descendenţi, frate/soră, altă rudă în linie colaterală până la gradul al IV-lea inclusiv.
În cazul minorilor sau persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu, consimţământul va fi dat de părinţi sau de celelalte persoane care au calitatea de ocrotitor legal al acestora, după caz.
Prelevarea se poate face fără consimţământul membrilor familiei dacă, în timpul vieţii, persoana decedată şi-a exprimat deja opţiunea în favoarea donării, printr-un act notarial de consimţământ pentru prelevare şi a fost înscrisă în Registrul naţional al donatorilor de organe, ţesuturi şi celule.
În condiţiile în care pe teritoriul naţional nu există niciun primitor compatibil cu organele, ţesuturile şi celulele de origine umană disponibile, acestea pot fi alocate în reţeaua internaţională de transplant, pe baza unei autorizaţii emise de Agenţia Naţională de Transplant. Introducerea sau scoaterea din ţară de organe, ţesuturi, celule de origine umană, cu excepţia celulelor stem hematopoietice, se face numai pe baza autorizaţiei emise de Agenţia Naţională de Transplant, potrivit proiectului de ordin al ministrului sănătăţii şi în conformitate cu legislaţia vamală.
Acelaşi proiect mai prevede că prelevarea de organe, ţesuturi şi celule de origine umană, în cazuri medico-legale, se face numai cu consimţământul medicului legist şi nu trebuie să compromită rezultatul autopsiei medico-legale.