Ministerul Justiţiei, anunţ de ultima oră privind punerea în executare a supravegherii tehnice
Organizarea unei instituții responsabile cu punerea în executare a supravegherii tehnice presupune o dezbatere publică amplă, se arată în nota de fundamentare a ordonanței de urgență privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, dată publicității luni de Ministerul Justiției (MJ).
"Proiectul de ordonanță de urgență (...) este destinat să ofere, într-o primă etapă, o soluție de urgență pentru activitatea organelor judiciare. Organizarea unei instituții responsabile pentru punerea în executare a supravegherii tehnice este un demers care presupune o dezbatere publică amplă, compararea experiențelor altor sisteme în acest domeniu de drept raportat la particularitățile și organizarea sistemului românesc, precum și o fundamentare comprehensivă privind resursele necesare unei astfel de structuri", se precizează în document.
În susținerea argumentației este invocat ca exemplu demersul realizat de autoritățile franceze printr-un decret adoptat în anul 2006, nici până în prezent nefiind complet operațională Platforma Unică privind Interceptările Judiciare.
"Un element care se desprinde din abordarea autorităților menționate este acela al dimensiunii eminamente tehnice pe care o are un sistem destinat interceptării comunicațiilor (în sens larg)", se menționează în expunerea de motive a ordonanței de urgență.
În document se apreciază că activitatea Parchetelor ar fi serios afectată în absența infrastructurii tehnice de supraveghere, atât din punct de vedere al operativității, cât și în ceea ce privește posibilitatea de a administra un probatoriu complet, pe baza tuturor metodelor de investigare prevăzute de lege.
Un alt aspect atins este cel referitor la necesitatea clarificării activităților efectuate de procuror, organul de cercetare penală sau de lucrătorii specializați din rândul Poliției pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. În document se apreciază că, în lipsa acestor clarificări, s-ar crea premisa unei lacune operaționale, deoarece fără punerea în acord a legislației cu normele constituționale nu s-ar mai putea recurge la probe obținute prin supraveghere tehnică, pe o durată ce nu poate fi estimată.
Un alt aspect invocat este cel referitor la formele criminalității care implică folosirea în mod curent a sistemelor de tehnologie a informațiilor și de comunicații, unde se impune a se analiza dacă administrarea probelor poate avea continuitate în contextul motivării deciziei CCR.
Guvernul a adoptat pe 11 martie, într-o ședință specială, ordonanța de urgență privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.
Potrivit OUG, procurorii și organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit și independent infrastructura Serviciului Român de Informații.