Mesajele dramatice ale lui Bogdan Socol înainte de tragedie: „Nu este o moarte bună”
Este doliu în presa sportivă. Bogdan Socol, unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști sportivi s-a stins din viață la 42 de ani. Acesta a murit înecat în apele înghețate în timpul unui antrenament. Bogdan a rămas blocat sub stratul de gheață și nu a mai reușit să iasă la suprafață. După zeci de minute în care salvatorii au încercat să-l readucă la viață, medicii nu au mai putut decât să constate decesul.
Bogdan Socol a murit în timpul antrenamentului pe care îl făcea în condiții extreme, la temperaturi foarte scăzute. De câteva luni aștepta ca lacul să înghețe ca să poată simți adrenalina înotului în condiții extreme.
La sfârşitul lunii ianuarie, Bogdan Socol a publicat, pe blogul său, o scrisoare dureroasă în care vorbea despre retragerea din presa sportivă, în care activase în ultimele două deceniii.
“Se încheie un capitol major al existenței mele. Tristă sau cum o mai fi ea, asta e realitatea. Sunt în fața unei morți. A uneia din propriile mele morți. Pentru că mai bine de două decenii, asta a fost viața mea, căreia i-am dedicat tot ce am avut mai bun. Nu este o moarte bună, naturală, ci cauzată de unele forțe din exteriorul meu”, a explicat Bogdan pe blog.
„Din păcate, unele mentalități din vremuri nu chiar de foarte mult apuse nu pot fi schimbate și cum unele ierarhii nu au la bază criterii de performanță, ci doar interese personale, cel mai bine este să mergi mai departe pe drumul tău, luând cu tine doar amintirile frumoase și lăsând în urma momentele neplăcute. Consider că demnitatea, talentul și onoarea sunt lucruri pe care nimeni nu are dreptul să le ia nimănui și, de aceea, este important să iei atitudine când se încearcă încălcarea unor principii de viață și profesionale pe care tu le consideri fundamentale”, scria Bogdan Socol.
Ulterior, Bogdan Socol a ales o carieră pe cont propriu. În ultima postare de pe blog, a dezvăluit, însă, că a încercat fără succes să găsească un loc la o televiziune de sport.
„Conjunctura m-a împins spre un asemenea pas. Am bătut la mai multe uși, dar fără zgomot, doar întrebând timid cumva dacă nu ar fi nevoie cumva și de experiența mea sau de serviciile mele. Am scris chiar unor directori și oameni cu putere mare de decizie, dar fie mi s-a răspuns evaziv, fie nu am primit vreo replică. Ca să il parafrazez pe Iisus, spunând că mai ușor va fi cămilei să treacă prin urechile acului decât mie să mai comentez fotbal la TV”, scria Socol.