MESAJE CONSTANTIN ȘI ELENA 2018. SMS-uri, URĂRI, FELICITĂRI, MESAJE bune de trimis
MESAJE CONSTANTIN ȘI ELENA 2018. Din totalul celor 1,8 milioane de români care îşi aniversează ziua onomastică pe 21 mai, aproximativ 1,1 milioane sunt femei şi circa 640.000 sunt bărbaţi. Dintre femei, circa 880.000 de femei poarta numele de Elena, peste 124.000 se numesc Ileana si aproape 70.000 poartă numele Lenuţa. Celelalte femei care îşi aniversează ziua onomastică de SF CONSTANTIN ŞI ELENA se numesc Constanta (circa 53.000 de femei), Constantina (aproape 27.000), Leana (circa 4.000) si Nuţi (aproximativ 1.400). Cei mai mulţi bărbaţi, aproximativ 495.000, se numesc Constantin, alţi circa 80.000 – Costel, iar circa 33.000 – Costică. Totodată, circa 20.000 de barbati se numesc Costin, mai bine de 10.000 – Costinel, circa 600 – Costi si aproximativ 300 – Costeluş.
MESAJE CONSTANTIN ȘI ELENA 2018. SFINȚII CONSTANTIN ȘI ELENA sunt sărbătoriţi în 21 mai atât de bisericile ortodoxe, cât şi de cele catolice la fel cum sunt serbaţi apostolii.
MESAJE şi SMS-uri de SFINȚII CONSTANTIN ȘI ELENA
- Cu ocazia aceste minunate zile de Sfântul Constantin iţi urez un călduros la mulţi ani!
- O deosebită zi onomastică de Sfânta Elena îţi doresc şi tot ce e mai frumos în viaţă!
- Cu ocazia sărbătorii Sfinţilor Constantin şi Elena îţi doresc la mulţi ani!
- A mai trecut un an de când nu ţi-am urat la muţi ani! Îţi spun acum un frumos La muţi ani şi să trăieşti cât mai mult Costică!
- Dragă Costele nici anul ăsta nu te-am uitat. Îţi urez la mulţi ani şi tot ce e mai bun în viaţă!
- Un sfârşit de primăvară şi un început de vară deosebit! La muţi ani Elena!
- La mulţi ani Constantin, o zi onomastică briliantă îţi doresc să ai şi o viaţă minunată de acum înainte!
- Mulţi ani să trăieşti dragă Elena şi niciodată să nu te gândeşti să îmbătrâneşti pentru că viaţa e frumoasă şi merită trăită!
- O superbă zi onomastică şi un minunat an, La mulţi ani Costică!
- La mulţi ani Costele nu uita că trebuie să ne dai de băut!
SFINŢII CONSTANTIN ŞI ELENA: tradiţii, obiceiuri şi superstiţii
Sfinţii Constantin şi Elena. Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, hramul istoric al Catedralei Patriarhale, începe duminică seara, iar a doua zi moaştele lor şi ale Sfântului Dimitrie cel Nou vor fi aduse în procesiune pe podiumul special amenajat în apropierea locaşului.
Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena care se celebrează anual la 21 ale lunii mai este, se pare, cea mai mare sărbătoare creștină a bisericii ortodoxe din această lună.
Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului. Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați.
În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare.
Sfinţii Constantin şi Elena. Există, în ziua de Constantin și Elena, și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume: mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca, podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii, ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului, femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă, pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
MESAJE CONSTANTIN ŞI ELENA. Mesaje, felicitări şi urări frumoase de Sf. Constantin şi Elena
Sfântul Constantin a venit pentru creştinii crunt prigoniţi vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Datorită împăratului Constantin şi a mamei sale Elena, creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători "Epoca de aur", în care oameni sfinţi şi minţi luminate, cum ar fi Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul, au expus în operele lor doctrina şi spiritul creştin autentic, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica.
Tot mai mulţi cercetători sunt de părere că deciziile împăratului, favorabile creştinismului, s-au datorat mai ales mamei sale, împărăteasa Elena, care, "cu mână de fier şi credinţă tare", s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu, Constantin.
Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, ca fiică a unui hangiu. Ea s-a căsătorit în anul 270 (pe când avea 16 ani) cu generalul roman Constanţiu Chlorus, iar în anul 272 l-a născut pe unicul său fiu, Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi).
În 293, împăratul Diocleţian i-a poruncit lui Constanţiu să divorţeze şi l-a numit Cezar pentru Imperiul Roman de Apus. În această calitate, el s-a căsătorit cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian, cu care a avut încă şase copii. Elena nu s-a recăsătorit şi a trăit în umbră, departe de atenţia publică, dar aproape de fiul său, pe care l-a sprijinit cu dragoste şi afecţiune.
În anul 306, fiul său a fost proclamat de armata romană drept august al Imperiului, imediat după moartea lui Constanţiu Chlorus. El şi-a readus mama la curtea imperială, conferindu-i titlul de "Nobilissima Femina" (Doamnă prea nobilă). În anul 325, Sfântul Constantin i-a oferit Sfintei Elena cea mai mare distincţie pe care o putea primi o femeie, aceea de "Augusta".
În anul 325, Sfânta Elena a plecat într-o expediţie la Ierusalim, cu scopul aflării Sfintei Cruci pe care fusese răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. În acele vremuri, Ierusalimul se afla în reconstrucţia începută de împăratul roman Adrian, după dezastrul produs de revolta iudaică din anul 70. Acest împărat construise la mormântul Domnului, aproape de Golgota, un templu păgân închinat zeiţei Venus. Locul era cel mai indicat pentru începerea căutărilor, aşa că sfânta Elena, însoţită de sfântul Macarie, episcopul Ierusalimului, au hotărât dărâmarea templului şi efectuarea săpăturilor, care să scoată la lumină cel mai cinstit obiect creştin. Conform unei tradiţii, în urma acelor săpături au aflat trei cruci, dar nu puteau să identifice crucea pe care fusese răstignit Iisus, de aceea au atins cele trei cruci de un mort, care a înviat în momentul în care a fost atins cu Crucea Domnului.
În acel moment, Sfântul Macarie a arătat Crucea mulţimilor adunate şi, de atunci, se prăznuieşte până astăzi Înălţarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie. Împărăteasa Elena a luat cu ea o parte din Crucea Domnului, precum şi piroanele folosite la răstignirea lui Iisus, pe care le-a pus în capela palatului.
În perioada petrecută la Ierusalim, Sfânta Elena a început construcţia unor biserici la mormântul Domnului (Biserica Învierii), în Betleem sau pe muntele Măslinilor. După ce şi-a petrecut ultima etapă a vieţii la locurile sfinte, în anul 330 a murit. Sicriul ei, o adevărată bijuterie artistică, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului.