Mesaj ferm pentru Putin de la liderii summitului B9 de la Bratislava: Trebuie să se întărească apărarea pe flancul estic. Susţinem aspiraţiile NATO ale Ucrainei

Summitul de la Vilnius din luna iulie trebuie să întărească şi mai mult postura de apărare a NATO pe flancul estic pentru a descuraja şi a respinge orice oportunitate de agresiune, au transmis marți, la Bratislava, președinții celor nouă state aliate de pe flancul estic al NATO, într-o declarație comună adoptată la capătul summitului formatului “București 9”.

“Rusia este cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității Aliaților și trebuie să fim pregătiți că va rămâne așa. Angajamentul NATO de a proteja fiecare centimetru din teritoriul aliat și față de Articolul 5 este de neclintit. Ne aşteptăm ca Summitul de la Vilnius să întărească şi mai mult postura de apărare a NATO pe Flancul Estic pentru a descuraja şi a respinge orice oportunitate de agresiune. În special, incluzând avansarea Apărării Înaintate cu forțe robuste pe teren, multi-domeniu și gata de luptă, inclusiv brigăzi în domeniul terestru, acolo unde este necesar, prepoziționarea echipamentelor și stocurilor, întăriri disponibile rapid, comandă și control și structuri de forță adecvate scopului și îmbunătățirea sau extinderea infrastructurii relevante, inclusiv extinderea sistemului de conducte al NATO”, se arată în declarația adoptată de președintele Klaus Iohannis și omologii săi din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria, în prezența secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.

"Ucraina este parte integrantă a zonei euroatlantice şi securitatea sa este interconectată cu cea a Aliaţilor. Susţinem cu fermitate aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei şi reiterăm deciziile de la Bucureşti 2008, conform cărora Ucraina va deveni membră a NATO", se mai precizează în Declarația comună semnată de şefii de stat şi de guvern din Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă şi Ungaria.

La Bratislava s-au reunit liderii țărilor est-europene din formatul București 9 (B9): Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria, la care ia parte și secretarul general NATO - Jens Stoltenberg. Summitul este condus de șefii de stat ai României, Slovaciei și Poloniei.

Declaraţia Liderilor Formatului București 9 (B9) - 6 iunie 2023

„Noi, liderii din Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă și Ungaria, ne-am întâlnit astăzi la Bratislava.

Salutăm participarea Secretarului General al NATO la întâlnirea noastră. În timp ce războiul continuă pe continentul european, am discutat împreună despre cele mai presante amenințări și provocări de securitate pentru regiunea noastră și întreaga zonă euroatlantică și am evaluat pregătirea viitorului Summit NATO de la Vilnius.

Reafirmăm sprijinul nostru neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional.

Acesta este singurul mod de a restabili pacea și ordinea bazată pe norme în Europa. Condamnăm în cei mai fermi termeni posibili războiul brutal, nejustificat și ilegal împotriva Ucrainei.

Ucraina are dreptul legitim de a se apăra împotriva acestei agresiuni, în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv Carta ONU. Rusia trebuie să înceteze atacurile sale continue asupra populației și infrastructurii civile ucrainene, deportarea copiilor și violența sexuală în cadrul conflictului.

Responsabilii pentru crima de agresiune, toate atrocitățile și crimele de război trebuie trași la răspundere. Susținem instituirea unui mecanism juridic adecvat pentru a asigura răspunderea pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Vom continua să ajutăm Ucraina să ajungă la o soluție pașnică definită de propriile sale condiții, atât timp cât este necesar, inclusiv prin sprijin militar, financiar și umanitar. Țările noastre au oferit protecție celui mai mare număr de refugiați ucraineni.

Cerem Rusiei să înceteze imediat ostilitățile și să își retragă necondiționat forțele de pe teritoriul Ucrainei. De asemenea, îi condamnăm pe toți cei care facilitează în mod activ efortul de război al Rusiei, inclusiv Belarus.

Rămânem hotărâți să susținem presiunea internațională asupra Rusiei, inclusiv prin sancțiuni. Cerem ferm Belarusului să își înceteze complicitatea la agresiunea rusă care constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional.

NATO a reacționat decisiv la deteriorarea drastică a securității euroatlantice cauzată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Am sporit prezența militară aliată pe Flancul Estic, de la Marea Baltică până la Marea Neagră și ne întărim substanțial postura de descurajare și de apărare înaintată, ca măsuri defensive.

Rusia este cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității Aliaților și trebuie să fim pregătiți că va rămâne așa. Angajamentul NATO de a proteja fiecare centimetru din teritoriul aliat și față de Articolul 5 este de neclintit.

Ne aşteptăm ca Summitul de la Vilnius să întărească şi mai mult postura de apărare a NATO pe Flancul Estic pentru a descuraja şi a respinge orice oportunitate de agresiune. În special, incluzând avansarea Apărării Înaintate cu forțe robuste pe teren, multi-domeniu și gata de luptă, inclusiv brigăzi în domeniul terestru, acolo unde este necesar, prepoziționarea echipamentelor și stocurilor, întăriri disponibile rapid, comandă și control și structuri de forță adecvate scopului și îmbunătățirea sau extinderea infrastructurii relevante, inclusiv extinderea sistemului de conducte al NATO (NATO Pipeline System.).

Recunoaștem în special importanța îmbunătățirii apărării aeriene și antirachetă integrate pe o bază de rotație continuă pentru securitatea Flancului Estic. Susținem noile planuri regionale ale NATO ca piatră de temelie a apărării noastre colective modernizate și solicităm tuturor Aliaților să aloce forțe și capacități acestor activități.

Rusia și alți actori autoritari și concurenți strategici, și cei prin care acționează, precum și actori nestatali, folosesc atacuri hibride pentru a-și avansa obiectivele. Ei caută să exploateze deschiderea, interconectarea și digitalizarea noastră încercând să interfereze în procesele, instituțiile noastre democratice, promovând campanii de dezinformare.

Scopul lor este să submineze încrederea în societățile noastre, instrumentalizând chestiuni sensibile din punct de vedere politic, desfășurând activități maligne în spațiul cibernetic sau manipularea aprovizionării cu energie.

Acești actori maligni abuzează și de fluxurile migratorii. Toate aceste activități au devenit mai agresive, coordonate și menite să ne submineze unitatea, coeziunea, securitatea și stabilitatea.

Vom spori și investi mai mult, individual și colectiv, în capacitatea noastră de a ne pregăti, descuraja și apăra, în toate domeniile și în conformitate cu abordarea de tip 360 de grade a NATO. Toate acțiunile noastre trebuie să aibă alocate resurse adecvate și la dispoziție.

Ne așteptăm ca angajamentul de investiții în apărare de la Vilnius să prevadă că 2% din PIB pentru apărare este un minimum, nu un plafon, și încurajăm toți aliații să facă acest lucru.

Ne vom coordona activitățile pentru a ne extinde în continuare capacitățile de producție de apărare și pentru a ne consolida capacitățile și a ne asigura aprovizionarea adecvată.

Urăm bun-venit Finlandei ca nou membru al Alianței și sprijinim pe deplin Suedia ca să devină membru cu drepturi depline în curând. Aderarea lor întărește și mai mult Alianța și face regiunea Mării Baltice, precum și întreaga regiune euroatlantică, mai sigură.

Începând din februarie 2022, NATO și-a intensificat semnificativ asistența acordată Ucrainei, reflectând nevoile Kievului. Summitul de la Vilnius va consolida și mai mult sprijinul nostru politic și practic pentru Ucraina.

Ne propunem un pachet de sprijin mai robust, multianual și mai cuprinzător pentru Ucraina, care să-și consolideze capacitățile de apărare inclusiv prin implementarea standardelor NATO și creșterea interoperabilității cu NATO.

Vedem meritul propunerii mai multor Aliați de a înființa un Centru comun de analiză, instruire și educație cu Ucraina, cu sediul în Polonia. Având în vedere războiul de agresiune al Rusiei, vom continua sprijinul nostru puternic pentru a consolida capacitatea Ucrainei de a se apăra și de a atenua catastrofa umanitară. Aceste eforturi sunt complementare celor care oferă asistență militară bilaterală, inclusiv prin Grupul de contact pentru apărare al Ucrainei condus de SUA.

Ucraina este parte integrantă a zonei euroatlantice și securitatea sa este interconectată cu cea a Aliaților.

Susținem cu fermitate aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei și reiterăm decizia de la București din 2008 conform căreia Ucraina va deveni membră a NATO.

În acest sens, ne așteptăm ca, la Vilnius, să ne ridicăm relațiile politice cu Ucraina la un nou nivel și să lansăm o nouă direcție politică care să ducă la aderarea Ucrainei la NATO, odată ce condițiile o vor permite.

Vom continua sprijinul nostru pentru Ucraina pe această cale, și ca mijloc de a preveni repetarea agresiunii Rusiei.

Încurajăm Ucraina să-și continue reformele, în conformitate cu toate principiile Cartei privind un parteneriat distinct între Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și Ucraina. Recunoaștem că reformele sunt esențiale pentru a promova progresul Ucrainei pe calea aderării la UE și NATO.

Vom continua eforturile noastre de a evalua și adapta abordarea NATO față de Rusia.

Recunoaștem pe deplin importanța strategică a regiunilor Mării Baltice, Mării Negre și Balcanilor de Vest pentru Alianță. Vom continua să consolidăm sprijinul NATO pentru Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova pentru a le consolida integritatea și rezistența împotriva oricărei influențe maligne. În acest sens, felicităm Republica Moldova pentru eforturile depuse de a menține stabilitatea și de a avansa reformele pe calea europeană.

La Summitul NATO de la Vilnius ne așteptăm să ne intensificăm cooperarea și cu țările care au idei similare și în special cu partenerii din Indo-Pacific și cu UE în abordarea unei game largi de provocări comune.

Contăm pe rolul responsabil al Chinei ca membru permanent al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. Orice acordare de ajutor letal din partea Chinei agresorului rus ar fi inacceptabilă și ar prelungi conflictul și ar adânci instabilitatea globală.

Credem cu tărie că Summitul de la Vilnius va fi un succes istoric. Alianța este mai puternică și mai unită ca niciodată. Noi, țările din Formatul București 9, vom continua să lucrăm neobosit pentru a ne întări și mai mult unitatea și solidaritatea, legăturile transatlantice puternice și a ne consolida securitatea, apărarea și stabilitatea în regiunea euroatlantică.

Vom continua să facem eforturi pentru pace, securitate și stabilitate în întreaga regiune euroatlantică”, se arată în Declarația comună, potrivit Administrației Prezidențiale. 

Formatul București 9 (B9) este o inițiativă lansată de Președintele României, Klaus Iohannis, și de Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianței: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

Primul Summit B9 a fost organizat la București, în noiembrie 2015.

Summitul B9 la nivelul șefilor de stat din regiune urmează reuniunilor la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării ai celor nouă țări de pe flancul estic – Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria, un format creat de președinții României și Poloniei în 2015.

În contextul summitului de la Vilnius din luna iulie, aliații NATO de pe flancul estic solicită o apărare înaintată, creșterea prezenței SUA și tratarea Ucrainei și R. Moldova ca elemente importante ale arhitecturii de securitate europene.