Mediul de afaceri, sufocat de guvernarea PSD
Măsurile luate de guvernarea PSD-ALDE în ultimii doi ani, caracterizate de pomenile sociale și de stoparea investițiilor publice, au descurajat actorii din economia reală, cei care țin în spate armata de bugetari prin taxele plătite și prin locurile de muncă create.
Datele statistice care arată dinamica mediului de afaceri confirmă efectele negative ale politicii anti-business ale guvernării PSD-ALDE.
Românii nu mai au curaj să își deschidă noi afaceri, deși stăm cel mai prost în regiunea Europei Centrale și de Est la numărul de firme la mia de locuitori.
Astfel, după primele opt luni ale anului 2018, numărul firmelor nou-înființate în România este într-un regres evident față de anul trecut. Scăderea este de 10,5%la nivel național, potrivit datelor Registrului Comerțului.
Cele mai mari scăderi ale numărului de firme noi se înregistrează în Gorj (minus 32%), Mehedinți (-29%) și Harghita (-23%). În București scăderea este de aproape 15% față de anul 2017, situație apropiată de cea din Ilfov, unde regresul este de 13% față de anul trecut.
Un alt indicator important: numărul total al firmelor care şi-au suspendat activitatea a crescut în primele opt luni ale acestui an cu 21,16% faţă de perioada similară din 2017, de la 10.043 firme la 12.168 firme.
Cel mai mare număr de firme care şi-au suspendat activitatea a fost înregistrat în Bucureşti - 1.413 şi în judeţele Bihor - 657, Cluj - 557 şi Prahova - 463, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
Raportat la primele opt luni din 2017, scăderi ale numărului de firme care şi-au suspendat activitatea s-au înregistrat doar în judeţele Dolj (minus 6,28%), Giurgiu (minus 5,88%) şi Teleorman (minus 5,11%).
Creşterile cele mai semnificative ale suspendărilor au fost înregistrate în judeţele Botoşani (plus 49,02%), Buzău (plus 43,86%) şi Mehedinţi (plus 43,4%).
În luna august au fost înregistrate 1.220 de suspendări de activitate, cele mai multe în Bucureşti (112) şi judeţele Bihor (71), Constanţa (66) şi Cluj (48).
Printre măsurile care au pus o presiune uriașă pe mediul de afaceri în ultimii doi ani: creșterile repetate ale salariului minim, majorările forțate ale salarizării din sectorul public, cu efecte în sectorul privat, "revoluția fiscală" sau lipsa de predictibilitate în materie fiscală și legislativă.