Medicul Virgil Musta, despre șansele bolnavilor COVID-19 de la ATI: Dacă numărul continuă să crească, s-ar putea să nu-i putem ventila și să nu supraviețuiască
Medicul timișorean Virgil Musta trage un nou semnal de alarmă privind situația de la secțiile de Terapie Intensivă, după bilanțul îngrijorător anunțat miercuri de autorități. Numărul pacienților internați la ATI a ajuns la un nou nivel record - 502, după cel absolut raportat până acum - 504, de la sfârșitul săptămânii trecute.
Miercuri a fost raportat un nou record de internări la secțiile de Terapie intensivă din țară - 502 în ultimele 24 de ore, ca și numărul deceselor - 54, în timp ce numărul cazurilor noi de coronavirus a fost de 1.256.
Medicul Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie ”Dr. Victor Babeş” din Timişoara, spune că, în acest ritm, este posibil să se ajungă în situația în care medicii vor trebui să aleagă ce pacient să trateze.
Virgil Musta a explicat, miercuri, la un post TV, de ce crește numărul de pacienți internați la Terapie Intensivă.
„Numărul de pacienți noi oscilează între 1.200 și 1.400 pe zi. În spital, pacienții se internează și se externează în ritm rapid. Însă la nivelul secțiilor ATI acest lucru nu funcționează. Pentru un pacient internat la ATI, perioada de internare este de cel puțin două săptămâni”, a spus medicul.
Până miercuri, 26 august, în spitalele din țară erau internați 7.205 de bolnavi de COVID-19.
Dacă numărul bolnavilor de COVID-19 internați continuă să crească, numărul paturilor ATI pentru pacienții COVID, circa 850 în toată țara, va deveni insuficient, astfel că medicii vor fi puși în situația să aleagă ce pacienți tratează, a mai precizat medicul timișorean.
„S-ar putea să nu putem interna unde au nevoie de ventilație mecanică și acei pacienti s-ar putea să nu supraviețuiască. (...) Problema rămâne la pacienții critici și la secțiile ATI”, a avertizat Virgil Musta.
Dintre cele 54 de decese raportate miercuri, 26 august, 52 sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, un pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
Dintre cei 54 de români care au pierdut lupta cu virusul, doi au avut vârste cuprinse între 30-39 de ani, alți patru de 50-59 ani. De asemenea, 12 decese au fost la categoria de vârstă 60-69 ani, 21 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 15 decese la categoria de peste 80 de ani.
Până miercuri, 26 august, au murit 3.421 de români din cauza COVID-19 dintre cei 81.646 infectați confirmați cu noul coronavirus în ultimele șase luni de epidemie de coronavirus. Primul caz confirmat de coronavirus din România a fost raportat pe 26 februarie.
Cel mai mare număr de decese zilnice înregistrat până acum a fost marți, pe 25 august - 58, iar al bolnavilor COVID în stare gravă aflați la ATI pe 22 august - 504.
Din păcate, România se menține de mai multe săptămâni pe primul loc în topul negru al deceselor, cu cea mai mare rată cumulată în ultimele 14 zile la suta de mii de locuitori - 3,1, la distanță de restul țărilor europene, potrivit ultimului raport al Centrului European al Bolilor. Singura țară cu o rată de peste 1 este Bulgaria (1,3), în rest, toate statele din spațiul european înregistrează rate sub 1. De asemenea, țara noastră se menține și în topul negativ al infectărilor cu noul coronavirus, fiind pe al patrulea loc în ceea ce privește rata cumulată de infectare cu noul coronavirus în ultimele 14 zile la suta de mii de locuitori - 85,6, după Spania - 183,1, Malta - 120,1, Luxemburg - 97,1, potrivit raportului din 26 august.