Medicul Adriana Pistol a lămurit misterul testării COVID-19 pe bază de salivă - DE CE nu poate fi folosită în școli
Medicul epidemiolog Adriana Pistol, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), a anunțat marți că testele COVID-19 pe bază de salivă mai au nevoie de studii, nefiind considerate, deocamdate relevante și eficiente. În plus, testele de acest tip nu sunt acceptate încă în documentele Uniunii Europene, iar la nivelul comunității europene este nevoie ca toate statele să raporteze după aceleași criterii, a mai spus medicul. În schimb, Pistol a anunțat că s-a început o analiză a acestui tip de teste pentru a compara rezultatele obținute și la testarea COVID „clasică”, adică în cazul exudatului nazo-faringian.
Medicul epidemiolog Adriana Pistol a anunțat că în acest moment este analizată varianta folosirii unor teste de tip salivă în depistarea infecției cu noul coronavirus, însă deocamdată totul este la nivel de „colectare” de informații pentru a le compara relevanța și eficiența cu testele prin exudat nazo-faringian.
„Noi analizăm în acest moment. Azi (marți, 6 aprilie - n.red.) chiar am avut o ședință a Comisiei de management clinic și epidemiologic a ministerului, în care dezbatem, colectăm informații, încercând să colectăm informații de la alte state membre. Aceste teste care utilizează ca probă nu exudatul nasofaringian, ci saliva sunt utilizate în câteva state, însă, deocamdată, pentru ca să îndeplinească criteriile de introducere în lista testelor acceptate, criterii care sunt definite în documentele Uniunii Europene, mai au nevoie de studii.
Din acest motiv, sigur că nu interzicem, dar noi încercăm să facem o gândire în sensul interpretării acestor rezultate. Pentru că este important să știm cum să le interpretăm... consecințele pot fi majore. Respectiv, un caz negativ în ce măsură este cu adevărat negativ, un caz pozitiv în ce măsură este cu adevărat un caz pozitiv, cu toate consecinţele de izolare, tratament etc. Bineînţeles că acolo unde avem simptomatologie este foarte simplu. Unde nu avem simptomatologie, este mai dificil. Deci, această chestiune se află în dezbatere. Modificarea definiţiei de caz la nivel european încă nu s-a produs, mai este nevoie de informaţii. Ceea ce discutăm deocamdată este necesitatea confirmării prin teste deja cunoscute a persoanelor care au efectuat anterior un test utilizând saliva, ca să fim convinşi că acel caz este cu adevărat pozitiv. Colegii mai gândesc, mai colectează informaţii. Colectăm informaţii şi de la comisiile de specialitate: microbiologie, laborator şi aşa mai departe, dar acesta este contextul”, a declarat Adriana Pistol marți, în conferința săptămânală privind campania de vaccinare.
Directorul CNSCBT a explicat că în acest moment testele de tip salivă nu sunt incluse în procedura de confirmare a unei infecții cu noul coronavirus la nivelul Uniunii Europene, ci doar testele de tip exudat nazo-faringian.
„Tipul de teste și tipul de probă care sunt utilizate în confirmarea unei infecții cu virusul SARS-CoV-2 este o componentă esențială din definiția de caz, nu din metodologia de supraveghere în integralitatea sa. Definiția de caz utilizată în România ține cont de definiția de caz existentă la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Eruopene. De ce se întâmplă acest lucru? Foarte simplu. Pentru ca toate datele de la nivel național sunt colectate și la nivelul Uniunii Europene. Un simplu exemplu: acea incidență la 14 zile în baza căreia se decid acele liste de state din zone roșii, galbene, purpurii pleacă de la aceste date care sunt colectate în toate statele membre.
Am făcut această precizare pentru a clarifica de ce este nevoie ca la nivelul întregii Uniuni e nevoie să încercăm să lucrăm cu toții cu același limbaj, astfel încât toate statele trebuie să utilizeze o definiție unică care să permită compararea incidențelor tuturor. (...) Cel puțin deocamdată, la nivelul UE nu s-a produs o modificare a definiției de caz care să ia în calcul tipul de probă salivă”, a mai explicat medicul epidemiolog.
Explicațiile vin după ce de aproape trei luni este un adevărat „război” pe testarea elevilor între ministerele Educației și Sănătății. După ce ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a cerut teste non-invazive, pe bază de salivă, din cauză că testele puse la dispoziția școlilor nu au fost folosite decât în proporție de 2%, nefiind agreate din cauza caracterului considerat invaziv, cei de la Sănătate susțin că testele de salivă, considerate non-invazive, nu pot fi folosite, pentru că definiția de caz de la nivel național nu include acest tip de test la confirmarea infecției cu virusul. Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a precizat, duminică, 4 aprilie, că nu are bază legală pentru achiziţionarea de teste rapide pe bază de salivă pentru COVID.
În concluzie, cea mai nouă acțiune anunțată de ministrul Educației este cea de informare despre testare și vaccinare, începută însă exact în vacanța de primăvară, ce va dura patru săptămâni pentru toți elevii, cu excepția celor din anii terminali.
Citește și Sorin Cîmpeanu: „Ministerul Educaţiei a demarat campania „Vaccinare şi testare pentru învăţare”
Declarația dr. Adriana Pistol legată de utilizarea testelor pe bază de salivă poate fi urmărită mai jos: