Mariana Nicolesco: “În contextul culturii de azi, prezervarea marilor tradiţii este fundamentală”
“O reuniune excepţională prin ideile exprimate, o reuniune în care s-a vorbit de curajul şi de spiritul colegial al Directorului General al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, Irina Bokova, al cărei al doilea mandat expiră la finele acestui an şi care a generat o participare fără precedent la idealurile Organizaţiei.
Artişti UNESCO pentru Pace şi Ambasadori Onorifici UNESCO au evocat contribuţia lor la educaţie, la depăşirea crizei actuale de civilizaţie, în perspectiva evenimentului de majoră importanţă care e Conferinţa Mondială a Umanităţilor care va avea loc în luna august la Liège.
Printre cei mai aplaudaţi oratori, marele etno-istoric Jean Malaurie, primul care a parcurs Marele Nord, în 1951, din Groenlanda până în Extremul Siberian, s-a arătat preocupat de prezervarea culturii şi obiceiurilor acelor locuri, atinse azi şi ele de flagelul corupţiei şi al drogurilor.
Apoi, Hayat Sindi, prima femeie din Arabia Saudită laureată în Farmacologie la King’s College din Londra şi Doctor în Biotehnologie laCambridge, promotoare a cercetării ştiinţifice în rândul tinerelor din lumea arabă.
Cei prezenţi au salutat de asemenea actele de filantropie ale Mariannei Vardinoyannis din Grecia, organizatoarea, între altele, a Conferinţei Internaţionale Alexandria Elenistică: originile ştiinţei şi culturii moderne, ce va avea loc la finele acestui an la Muzeul Acropole.
În încheierea Reuniunii de la Paris, am avut privilegiul să amintesc că azi, mai mult ca oricând, este vitală lupta eroică pentru prezervarea tradiţiilor, pentru rigoare, pentru frumos, pentru sacralitate. Şi pentru moştenirea muzicală, a cărei cheie este relaţia Maeştri – Discipoli : ceea ce noi facem de peste două decenii în cadrul Festivalului şi Concursului Internaţional de Canto Hariclea Darclée, ce a reunit şi reuneşte mii şi mii de tinere talente din peste 50 de ţări şi 5 continente. Şi care se bucură de Înaltul Patronaj UNESCO, în ideea şi credo-ul comun că nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult decât cântul”.