MENIU

Rusia, pusă la punct de MAE - Radu Filip, către Maria Zaharova: Nu există așa-zisa limbă moldovenească, doar limba română

Maria Zaharova, pusă la punct de MAE în legătură cu „așa-zisa limbă moldovenească”

„Război” între purtătorii de cuvânt ai diplomației ruse și române. Radu Filip, purtătorul de cuvânt al MAE, i-a dat o replică dură Mariei Zaharova după ce aceasta s-a referit la „limba moldovenească” din țara de peste Prut.

 

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Radu Filip, i-a răspuns purtătoarei de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, care a făcut referire la limba moldovenească, şi a afirmat că există dovezi ştiinţifice că aceasta nu există, fiind doar limba română.

Purtătorul de cuvânt al MAE - Radu Filip i-a dat replica Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus care s-a referit la ”redenumirea” limbii molodoveneşti în limba română.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a transmis, vineri, un mesaj la marcarea a 350 de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir, care "a adus o mare contribuţie la păstrarea şi întărirea statalităţii moldoveneşti şi identitatea naţională, precum şi la dezvoltarea relaţiilor ruso-moldoveneşti".

"Moldova este o ţară cu o istorie şi o cultură bogată şi străveche. Formarea statalităţii sale datează de la mijlocul secolului 14. Unele state şi limbi europene nu existau în acel moment. Prima carte care conţine termenul 'pământ moldovenesc' datează din 1360. Formarea limbii moldoveneşti datează de la mijlocul mileniului trecut. În secolul XVI a apărut primul dicţionar, a cărui scriere se baza pe alfabetul chirilic. S-au păstrat monumente literare din secolul al XVII-lea în limba moldovenească", a afirmat oficialul de la Moscova, cu această ocazie.

Zaharova a făcut aceste afirmații și după ce şeful Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) din Republica Moldova, Alexandru Musteaţă a propus, joi, Comisiei pentru Situaţii Excepţionale să suspende temporar licenţa a şase posturi de televiziune controlate de oligarhii fugari Ilan Şor şi Vladimir Plahotniuc, între care Publika TV, şi blocarea a 31 de portaluri web, dintre care 21 - inclusiv site-ul agenţiei oficiale de presă ruse TASS - pentru că sunt gestionate direct de Moscova.

Radu Filip a precizat, într-un mesaj postat pe platforma X, fostă Twitter, adresat Mariei Zaharova că principele Dimitrie Cantemir a afirmat cu secole în urmă că Ţara Românească şi Moldova au aceeaşi limbă şi că nu există „limba moldovenească”, sugerând totodată că Zaharova se numără printre cei cei care ”refuză realitatea şi nu cunosc istoria”.

"Îi reamintim doamnei Zaharova că tocmai Principele Dimitrie Cantemir a scris limpede, chiar într-o carte publicată la Sankt Petersburg, că locuitorii principatelor Valahia şi Moldova vorbesc una şi aceeaşi limbă. Este o dovadă ştiinţifică solidă şi de netăgăduit, de dincolo de secole, că aşa-zisa limbă "moldovenească" nu există. Există doar limba română", a replicat purtătorul de cuvânt al MAE român.

 

Zaharova nu este la prima afirmație de acest gen. Regimul de la Moscova nu recunoaște limba română. Același tip de declarații le-a făcut și în luna martie după ce Parlamentul de la Chişinău a adoptat legea care prevede înlocuirea „limbii moldoveneşti” în legislaţia naţională cu „limba română”

Autorităţile de la Chişinău au transmis și atunci intenția de a legifera limba română: „Noi vorbim limba română şi era nefiresc ca în legi, în Constituţie, să fie scris altfel”, a declarat preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

Zaharova a susţinut că „limba moldovenească” ar fi un simbol de autoidentificare a locuitorilor Republicii Moldova. În context, oficialul rus se întreba a cui este acum Basarabia.

”Renunţând la limba moldovenească, actualul regim de la Chişinău abordează întrebarea: a cui este acum Basarabia (care până la 1940 a fost ocupată de România) şi cui aparţin pământurile de la Nistru (care până la 1940 intrau în componenţa Ucrainei)? Acum limba moldovenească într-un mod paradoxal, oficial, s-a păstrat doar în Transnistria. Dacă se doreşte transcrierea limbii, atunci ar trebui să urmeze logica istorică numind limba română drept limba moldovenească şi nu viceversa”, a conchis atunci Zaharova care a ţinut să facă referire şi la nişte „adevăruri istorice”, blamând existenţa până la sfârşitul secolului XVIII a limbii române.

„Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că limba moldovenească nu a existat niciodată, ea ar fi fost creată artificial în perioada sovietică. Nici domnul Bogdan Aurescu nu a existat niciodată, dar până la urmă a fost creat. Este posibil acum să-l numim o "construcţie artificială"?” - a scris Maria Zaharova pe contul său de Telegram, pe 21 martie.

În plus, Zaharova afirmă că „limba moldovenească este mai veche decât limba română” şi face trimitere la o altă postare a ei de pe Telegram făcută sâmbătă, 18 martie, când reacţionase la un comunicat al MAE român ce saluta adoptarea, la Chişinău, a legii referitoare la „limba română”.

Conform explicaţiilor Mariei Zaharova, limba română şi limba moldovenească sunt într-adevăr asemănătoare, dar „sunt dialecte diferite”. Argumentele - îndoielnice - pe care le aduce în continuare Zaharova se încheie cu concluzia elucubrantă că limba română ar trebui redenumită limba moldovenească, pentru că aceasta din urmă este mai veche decât româna:

„În lingvistica istorică, există de mult timp un consens în privinţa limbilor moldovenească şi română. Ele sunt într-adevăr asemănătoare, dar sunt dialecte diferite. Limba moldovenească este o limbă veche a moldovenilor, este menţionată în lucrări din secolul al XVII-lea. În 1628, a fost publicată cartea savantului german I. Alsted "Comorile cronologiei", în care moldoveneasca - lingua moldavorum - este menţionată în tabelul limbilor şi dialectelor Pământului. Există, de asemenea, referiri mai vechi la limba moldovenească, până în secolul al XVI-lea. Şi atunci nu exista limba română, exista limba română veche, care se numeşte mai corect, aşa cum consideră majoritatea cercetătorilor, limba valahă. Limba română propriu-zisă s-a format abia la sfârşitul secolului al XVIII-lea, după ce teologul român Samuil Micu-Klein a creat un set de reguli şi o gramatică. Mai mult decât atât, limba moldovenească, ca limbă a statalităţii moderne, este în mod organic un simbol al autoidentificării locuitorilor moldoveni, formată în interiorul graniţelor moderne din 1940. Prin abandonarea limbii moldoveneşti, actualul regim de la Chişinău ridică întrebarea: a cui este acum Basarabia (care a fost ocupată de România până în 1940) şi cui aparţin pământurile de-a lungul Nistrului (care au făcut parte din Ucraina până în 1940)? În mod paradoxal, limba moldovenească este acum păstrată oficial doar în Transnistria. Dacă vor să rescrie numele limbii, atunci să se ţină de logica istorică şi să numească limba română moldovenească, şi nu invers”, a recomandat Zaharova în postarea ei de sâmbătă.

Aflat la Bruxelles, la Consiliul Afaceri Externe al UE, şeful diplomaţiei române Bogdan Aurescu a fost întrebat despre această reacţie a reprezentantei Ministerului de Externe de la Moscova.

„Nu se obişnuieşte ca un ministru de externe să comenteze declaraţiile unui alt ministru de externe”, a spus Bogdan Aurescu. El a precizat că, atunci când Parlamentul de la Chişinău a luat această decizie istorică, România a salutat acest pas foarte important. „Pentru că restabileşte adevărul istoric legat de numele oficial al limbii din Republica Moldova. În acelaşi timp, este un gest de maturitate al societăţii din Republica Moldova şi al aderării la valorile europene. Aşa-numită limbă moldovenească nu există, este un construct artificial creat de Uniunea Sovietică şi folosit mai apoi de Rusia în scopuri propagandistice”, a spus Bogdan Aurescu, citat de TVR Moldova.