Marele sculptor român Brâncuși, sărbătorit pentru prima oară, prin lege, la nivel național

Astfel, “Ziua Națională Constantin Brâncuși” se sărbătorește prin lege în fiecare an pe 19 februarie, după ce scriitorul Laurian Stănchescu, președintele Fundației Ideea Contemporană, a solicitat oamenilor politici acest lucru.

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost inițiată de mai mulți parlamentari PSD, PC, UNPR, PNL, PP-DD și independenți. În expunerea de motive, inițiatorii susțineau că declararea datei de 19 februarie drept "Ziua Brâncuși" — sărbătoare națională legală lucrătoare ar reprezenta "o reparație morală față de refuzul și umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru", scrie Agerpres.

"Constantin Brâncuși ne-a dus în universalitatea lumii, făcând din națiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuși să declarăm ziua lui de naștere sărbătoare națională. (...) Această inițiativă onorează spiritul nostru și în același timp arată dragostea și recunoștința noastră față de valoarea lui Brâncuși".

Propunerea legislativă a fost respinsă de Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 16 iunie 2015, Comisia pentru cultură motivând că "a institui prin lege o nouă sărbătoare națională, în condițiile în care există deja o Zi a Culturii Naționale în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalitățile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu".

Proiectul legislativ a fost, însă, adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, la data de 4 noiembrie 2015, iar președintele Klaus Iohannis a promulgat, la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie este declarată Ziua Brâncuși ca sărbătoare națională. Potrivit legii, autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza sau sprijini logistic și material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales membru postum al Academiei Române. Francezii și americanii îl desemnează, cel mai adesea, doar prin numele de familie, pe care îl scriu fără semne diacritice, Brancusi, pronunțându-l după regulile de pronunțare ale limbii franceze.

Născut la 19 februarie 1876, la Hobița, Gorj, Constantin era al șaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuși (1833-1885) și Maria Brâncuși (1851-1919). Prima clasă primară a făcut-o la Peștișani, apoi a continuat școala la Brădiceni. Copilăria sa a fost marcată de dese plecări de acasă și de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvăliiși birturi, potrivit Wikipedia.

1897 - Bustul lui Gheorghe Chițu

1898 - Bustul Vitellius

1900 - Capul lui Laocoon

1902 - Ecorșeul

1902- Statuetă simbolizând muzica corală românească

1902 - Bustul lui Ion Georgescu-Gorjan

1903 - Bustul generalului Carol Davila

1905 - Orgoliu

1906 - Copil

1906 - Supliciu

1906 - Cap de copil - bronz

1906 - bustul Victoriei Vaschide

1906 - bustul doctorului Zaharia Samfirescu

1906 - portretul pictorului Nicolae Dărăscu

1911 - Prometeu 

1912 - Muza

1912 - Măiastra

1912 - Pinguini

1912 - Sărutul

1913 - Domnișoara Pogany

1914 - Primul țipăt

1915 - Cariatida

1918 - Himera

1920 - Începutul Lumii

1920 - Portretul doameni Eugen Meyer JR.

1924 - Negresa Blondă

1931 - Domnișoara Pogany

1931 - 1936 - Pasărea în văzduh

1933 - Domnișoara Pogany

1936 - Foca

1935 - Complexul arhitectural de la Târgu Jiu

1937 - Poarta de la Târgu Jiu

1938 - Masa tăcerii

1937 - Coloana fără sfârșit

1943 - Țestoasa zburătoare