MAE a cerut Ucrainei să permită României să verifice adâncimea canalului Bâstroe
Ministerul Român al Afacerilor Externe a solicitat oficial Ucrainei să permită accesul specialiștilor români pe segmentul ucrainean al Canalului Bârstoe, pentru a verifica dacă s-au făcut lucrări de lărgire sau adâncire. Inspecția este necesară în condițiile în care 2 instituții diferite de la Kiev au răspunsuri contradictorii legate de lucrările din canal și care ar putea afecte rezervația natuală a Deltei Dunării.
Ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, a fost invitat luni la sediul MAE pentru o discuție cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota, potrivit unui comunicat al MAE.
Oficialul român a cerut diplomatului ucrainean să clarifice cât mai curând diferența de poziționare a Ucrainei între precizările de presă emise în cursul zilei de sâmbătă, 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreținere pe canalul navigabil al Dunării, și informațiile publicate la data de 17 februarie, de către Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, conform cărora pe canalul Bâstroe adâncimile de navigație au ajuns la 6,5 m (de la 3,9 m cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei).
De asemenea, Iulian Fota a cerut Ucrainei să stopeze imediat lucrările de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație, arătând că nu există acordul Romțniei cu privire la desfășurarea unor astfel de activități, în condițiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor de navigație ale părții ucrainene.
Secretarul de stat Iulian Fota a solicitat, în regim de urgență, acordul Ucrainei pentru accesul navelor hidrografice române ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos în apele ucrainene ale brațului Chilia în vederea efectuării de măsurători de batimetrie, sedimentare și de debite pe întreaga albie a brațului Chilia, care formează frontiera dintre România și Ucraina, pentru a identifica modificările care au survenit pe brațul Chilia începând cu anul 2005.
Ambasadorul Ucrainei a arătat, potrivit comunicatului MAE, că Ucraina ”nu desfășoară activități de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigație, ci doar activități de natură operațională menite a asigura navigabilitatea până în portul Izmail, parametrii de navigație ai acestuia fiind cuprinși în comunicarea publică a Ministerului Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei”.
Izmail este un port ucrainean la Dunăre, amplasat în apropiere de localitățile românești Ceatalchioi și Plauru.
Ambasadorul ucrainean a propus organizarea în perioada următoare a unei reuniuni tehnice între ministerele responsabile pentru domeniul transporturilor din cele două state, potrivit MAE.
De asemenea, diplomatul ucrainean a declarat în discuția cu secretarul de stat Iulian Fota că necesitatea asigurării navigabilității pe brațul Chilia și capacitarea porturilor fluviale ale acestui stat (în mod particular a portului Izmail) a survenit în contextul blocadei instituite de Rusia asupra portului Odesa.
”Partea ucraineană a exprimat deplina deschidere pentru reluarea dialogului la nivel tehnic, în scopul clarificării tuturor elementelor de interes și stabilirii cooperării în cadrul acestui proiect cu luarea în considerare a intereselor ambelor părți, inclusiv a celor deduse din necesitatea protejării mediului Deltei Dunării!”, se arată în comunicatul MAE.
Ministerul de Externe arată în comunicatul citat că nu are în competențe verificarea pe teren a informațiilor tehnice și arată că ”este absolut necesar ca aceste chestiuni să fie lămurite cât mai rapid și sigur de către autoritățile române competente”, cu trimitere la Ministerul Transporturilor.