Ligia Deca, după decizia de miercuri a CCR: Pachetul legislativ „România Educată” a trecut și de testul constituționalității. Victoria, salutată pe Facebook
Ministrul Educaţiei Ligia Deca afirmă că pachetul legislativ „România Educată” a trecut şi de testul constituţionalităţii şi că a fost depus un efort colectiv pentru un proiect atât de necesar pentru România. Reacția ministrului vine după ce Legiile educaţiei au fost declarate constituţionale de către CCR.
”Încă o victorie pentru învăţământul românesc! Pachetul legislativ „România Educată” a trecut şi de testul constituţionalităţii. Legea învăţământului preuniversitar şi Legea învăţământului superior au în spate zeci de mii de ore de elaborare, sute de discuţii cu partenerii importanţi din domeniu, mii de observaţii analizate şi săptămâni întregi de dezbatere parlamentară. A fost depus un efort colectiv pentru un proiect atât de necesar pentru România”, a transmis Deca într-un mesaj postat pe Facebook.
Ministrul Educației și-a exprimat, de asemenea, încrederea că Legile educaţiei vor transforma sistemul de învăţământ din România şi îl vor aduce la performanţa dorităî
”La rândul meu, în calitate de ministru, voi face tot ce stă în puterea mea astfel încât obiectivele să fie îndeplinite, iar copiii noştri să înveţe într-un mediu de calitate, bazat pe echitate, respect şi profesionalism. Fiecare elev va avea şanse egale de a se dezvolta. Le mulţumesc tuturor celor care au fost alături de noi şi au contribuit, astfel încât pachetul legislativ „România Educată” să ajungă în acest punct important!”, a arătat Deca.
CCR a respins, miercuri, ca neîntemeiate sesizările Opoziţiei, cu unanimitate de voturi, astfel că legile educaţiei naţionale vor merge la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis.
”În esenţă, Curtea a constatat, în ceea ce priveşte criticile privind pretinsa neconstituţionalitate extrinsecă a legii, că aceasta a fost adoptată cu respectarea exigenţelor procedurii parlamentare referitoare la instituţia întoarcerii legii, prevăzută de art.75 alin.(1), (4) şi (5), prin raportare la art.73 alin.(3) lit.n) din Constituţie. Totodată, Curtea a reţinut că sunt întrunite şi criteriile de calitate a legii, dispoziţiile criticate nefiind de natură să aducă atingere principiului securităţii juridice, previzibilităţii şi clarităţii normelor, fiind, în consecinţă, respectate dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie”, arată Curtea Constituţională.
Cu privire la criticile de natură intrinsecă, formulate punctual faţă de prevederile legale menţionate, Curtea a statuat că nu este nesocotit principiul egalităţii în drepturi şi nici nu este afectat dreptul la învăţătură prin prisma prevederilor cuprinse în legea criticată care reglementează reducerea tarifelor pe diversele mijloace de transport acordate studenţilor, a celor care permit instituţiilor de învăţământ superior să înfiinţeze diverse tipuri de entităţi care să contribuie la creşterea performanţelor acestora ori a prevederilor care oferă posibilitatea instituţiilor de învăţământ superior de a redistribui anumite sume în vederea realizării de obiective de investiţii şi/sau pentru acordarea de burse pentru studenţi.
De asemenea, CCR a reaspins tot cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi deputaţi neafiliaţi şi a constatat că dispoziţiile din Legea învăţământului preuniversitar, precum şi legea, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
”În esenţă, Curtea a observat că autorii obiecţiei de neconstituţionalitate au formulat critici de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă în privinţa Legii învăţământului preuniversitar. Cu privire la critica de neconstituţionalitate extrinsecă, s-a constatat că soluţiile legislative introduse în corpul legii de Senat, în calitate de Cameră decizională, erau în legătură directă cu obiectul de reglementare a legii, astfel că şi în privinţa acestora Senatul şi-a menţinut calitatea de Cameră decizională. În consecinţă, nu se impunea întoarcerea legii la Camera Deputaţilor pentru ca aceasta să decidă definitiv cu privire la textul legii. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, s-a constatat că acestea au privit, de principiu, prevederile legale referitoare la desfăşurarea procesului de învăţământ, răspunderea şi sancţiunile aplicabile elevilor, gratuităţile acordate acestora, accesul la înregistrările realizate prin sistemul de supraveghere audio-video ale unităţilor de învăţământ, precum şi preluarea, finanţarea, conducerea şi dreptul de proprietate al unităţilor de învăţământ. Curtea a analizat constituţionalitatea acestor soluţii legislative prin prisma prevederilor constituţionale referitoare la exigenţele de calitate a legii, principiul egalităţii, dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, dreptul la învăţătură şi regimul juridic al proprietăţii publice şi private şi, având în vedere conţinutul normativ al legii, a constatat că sunt neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate astfel formulate. Totodată, a mai subliniat în cuprinsul deciziei că aspectele de oportunitate legislativă, deopotrivă criticate, nu pot face obiectul controlului de constituţionalitate, întrucât se înscriu în marja de apreciere a legiuitorului”, se mai arat în comunicatul CCR.