Lenea chiar este boală grea. Descoperirea care te va şoca
Din punct de vedere biologic, omul a fost construit pentru a-şi conservă energia, astfel încât să o poată folosi atunci când se află în pericol sau pentru a-şi procura hrana, fiind un mecanism de supravieţuire. Însă aceste date genetice s-au întors împotriva omului modern, pentru care lenea a devenit cât se poate de firească.
Organismul uman este predispus genetic să înmagazineze energie pentru a fi utilizată atunci când omul are nevoie de hrană sau să se apere, însă această adaptare la mediu se întoarce împotriva noastră în prezent, din moment ce confortul vieţii moderne nu mai oferă motive la fel de puternice pentru a folosi energia acumulată, conform profesorului Daniel Lieberman, biolog evoluţionist în cadrul Universităţii Harvard.
Lieberman a ajuns la concluzia că omul modern este predispus să fie leneş din cauza acestor caracteristice biologice, în care organismul a fost construit pentru schimbul permanent între momentele de activitate intensă şi de inactivitate pentru refacerea rezervelor de energie, dar pentru un mediu în care hrană (aportul caloric) este limitat, nu într-un mediu înconjurător că cel de azi, când trăim într-o abundenţă alimentară. Biologul evoluţionist arată într-un articol pentru Harvard Magazine că avem nevoie de stimuli mai puternici pentru a ne consumă energia, din moment ce omul şi-a pierdut rolul ancestral de vânător, când avea nevoie de perioade de inactivitate că să-şi refacă enegia, urmate de perioade de adevărate explozii de energie, când îşi urmarea pradă sau când trebuia să fugă din calea pericolelor. Biologul spune că acesta este motivul pentru care atât de mulţi oameni sunt sedentari şi preferă să lâncezească în faţă televizorului în loc să facă sport, de exemplu: ”Oamenii au fost programaţi să facă activitate fizică numai cât este necesară că să supravieţuiască”.
Omul este motivat genetic să fie activ pentru a-şi procura mâncarea sau pentru a se feri de pericole, însă acestea nu sunt nici pe departe motive la fel de puternice că dorinţa de a face sport doar de dragul sportului. De aceea, adaugă biologul, este nevoie ori să gândim pe viitor un mediu în care oamenii să fie nevoiţi să facă mai multă activitate fizică, ori ideea de mişcare fizică să fie regândită în aşa fel încât să devină mult mai atractivă decât este acum pentru marea majoritate.
Profesorul subliniază că această predispoziţie spre conservarea energiei este completată în cel mai nefericit mod cu putinţă de faptul că în prezent avem acces infinit mai simplu la rezerve de hrană, deci la un surplus de calorii pe care nu-l mai putem elimina, aşa că au apărut toate complicaţiile de sănătate pe care le cunoaştem, de la boli cardiovasculare, diabet şi alte afecţiuni corelate cu obezitatea şi lipsa de activitate.
Sursa: adevărul.ro