Leacul magic. Iată ce afecţiuni pot fi vindecate cu ajutorul smirnei
Smirna este răşină unui arbore mic, cu ramuri ceruite şi spini mari, care creşte pe tărâmurile deşertice ale Marii Roşii şi despre care cei mai mulţi oameni ştiu că se foloseşte în ritualurile religioase.
Smirna, care se prezintă în bobiţe de culoare galben închis, ca şi tămâia, înzestrată cu o mireasmă deosebită şi puteri vindecătoare de excepţie, a fost unul dintre darurile aduse Pruncului Iisus la naştere de către cei Trei Magi de la Răsărit, alături de aur şi tămâie.
Ca tratament naturist, smirna se foloseşte sub formă de infuzie, tinctura ori fumigaţii. Dar, atenţie foarte mare. Dacă va decideţi să folosiţi smirnă intern, cumpăraţi-o de la farmacie sau de la magazinele de produse naturiste şi urmăriţi că pe ambalaj să scrie că poate fi administrată şi pe cale orală.
Tinctura de smirnă se face punând la dizolvat zece grame de smirnă într-o sută de grame alcool de 90 de grade. Închideţi vasul (sticlă sau borcan) ermetic şi, după şapte zile, filtraţi lichidul dacă este necesar şi păstraţi-l la rece, în sticluţe de culoare închisă.
Împotriva gripei, guturaiului şi bronşitei se ia câte o linguriţă de tinctura, dizolvată într-o jumătate de pahar de apă, de trei-patru ori pe zi. Acest preparat, puternic aromat şi amar, are puterea de a combate şi calma durerile şi stările de rău provocate de gripă.
În stări de oboseală intelectuală şi astenie, se iau câte 20-30 de picături de tinctură, diluate în puţină apă, de patru-şase ori pe zi. Smirnă are puternice efecte înviorătoare, stimileaza circulaţia cerebrală şi ajută în activitatea intelectuală.
Infuzia de smirnă se obţine punând una sau două bobiţe de smirnă într-un pahar de apă clocotită. Se ţine paharul acoperit o jumătate de ora. Smirnă nu se topeşte în apă, dar va lasă în apă aromă să şi o parte din proprietăţile sale terapeutice. Din această infuzie se iau câte două-trei linguriţe, în caz de indigestie şi balonare, cu un sfert de ora înainte de a mânca şi la câteva minute după mese. Smirnă are marea calitate de a normaliza digestia.
Cu infuzie mai concentrată, de trei-patru bobiţe la un pahar de apă, se pot face frecţii energice, la mâini şi la picioare, în caz de circulaţie periferică deficitară.
Fumigaţiile se fac în caz de agitaţie psihică, dureri puternice de cap, nas înfundat, sinuzita, în pragul unui atac de panică sau crize de nervi, imposibilitate de concentrare.
Pe o tavă încinsă, pe sobă sau la aragaz, se pune o bobiţă de smirnă să ardă mocnit, fără flacăra, şi se inhalează fumul care se răspândeşte în încăpere.