Laura Andrei, Președintele TMB: "Judecătorii iubesc discreția!"
Laura Andrei a făcut stagiul în Cabinetul Judecătorului Allan Rosas la Curtea de Justiție a Uniunii Europene şi este Doctor în Drept. În anul 2002 a fost decorată de președintele României, Ion Iliescu, cu Ordinul Serviciul Credincios în grad de Cavaler. Din 1997 a ocupat diferite funcții de management în sistemul juridic, iar din 2012 este președintele Tribunalului Municipiului București.
Astăzi este Ziua Justiției. Laura Andrei, Președintele celui mai mare tribunal din țară, a conturat pentru Q Magazine, portretul Judecătorului într-o țară în care se văd mai mult procurorii.
Cum şi de ce s-a transformat România într-o ţară a procurorilor? Cine a adus-o aici?
Nu cred că putem să vorbim despre o ţară a procurorilor, fie şi numai pentru faptul că în conştiinţa publicului este din ce în ce mai clar rolul organelor de anchetă şi rolul instanţelor de judecată.Imaginea de forţă transmisă însă de unele acţiuni mediatizate ale parchetelor este poate aceea care dă sentimentul unei implicări mai puternice a procurorilor în actul de justiţie. Spunea un cunoscut magistrat francez că instanţele lucrează în tăcere şi că au nevoie de timp pentru fundamentarea şi expunerea deciziilor lor. Această diferenţă între modul de prezentare a activităţii procurorilor şi a activităţii judecătorilor poate crea impresia că primează urmărirea penală. În realitate, sistemul judiciar are un rol bine stabilit pentru fiecare actor – judecător, procuror, avocat, poliţist.
Deci este cumva şi vina presei că focusează mai mult asupra procurorilor, însă nici judecătorii nu iubesc foarte mult „lumina”! Gândiți-vă că şi eu sunt la capătul multor luni în care am tot insistat să realizăm acest interviu!
Judecătorii iubesc mai mult discreția şi mai puțin vanitatea. Iubim media pentru rolul ei, însă nici nu ne lăsăm influențați de ea, nici nu o luăm ca aliat, şi nici nu ducem războaie împotriva colegilor de sistem cu ajutorul presei.
Suntem mai corupţi decât alţii?
Nu pot să vă răspund în adevăruri absolute la această întrebare. Însă, această galvanizare a corupţiei este relativ normală în societăţi care trec de la un regim politic opresiv, comunist, la unul democratic, cum este cazul nostru. Întărirea instituțiilor statului de drept, a rolului pe care procurorii şi judecătorii îl au în societate, crearea unei mentalităţi de supremație a legii în faţa oricărui om public – indiferent că este politician, om de afaceri, sportiv – va dura. S-ar putea să mai vorbim despre corupţie şi corupţi încă 20 de ani de acum înainte. Asta nu înseamnă că suntem mai corupți decât alţii. România va ajunge la statul de drept la care aspiră privind spre ţările dezvoltate. În acest sens, chiar dacă uneori ne deranjează, Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi implicarea unor instituţii externe care fac recomandări României pentru o justiţie cât mai dreaptă sunt bine-venite şi utile.
Sursa: qmagazine.ro