Kovesi, despre războiul cu Guvernul României la CEDO: E aberant să ceri amânare 2 luni

Procesul Kovesi vs. România la CEDO. Guvernul României a solicitat o amânare de două luni în acest caz, după cum a precizat miercuri secretarul de stat Viorel Mocanu, agentul guvernamental al României la CEDO.

Laura Codruța Kovesi spune că va răspunde celor 4 întrebări preliminare puse de CEDO abia după ce va veni răspunsul de la Guvern:

"După cum CEDO a informat ambele părți, procedura de judecată este una de urgență, e aberant să ceri 2 luni, în condițiile în care termenele de rezolvare sunt de 3 săptămâni. O să răspundem solicitării din partea Curții, cred că cererea Guvernului va fi respinsă. Obligația mea este să ofer un răspuns după răspunsul Guvern, în termenul pe care CEDO îl cere", a declarat Kovesi la intrarea la CSM, unde este audiată de Inspecția Judiciară.

Luni, 6 mai, a expirat termenul stabilit de Curtea Europeană pentru Drepturilor Omului (CEDO) pentru ca părţile din procesul Kovesi vs. România să răspundă la cele patru întrebări preliminare.

"A fost solicitată o amânare de 8 săptămâni pentru faptul că nu au fost obţinute toate documentele pe baza cărora Guvernul să îşi fundamenteze concluziile de respingere a cererii pe fond, cât şi pe admisibilitate", a declarat Viorel Mocanu, pentru Stiripesurse.ro.

Procesul Kovesi vs. România a devenit public pe portalul Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) pe data de 18 februarie 2019. Plângerea a fost depusă pe 28 decembrie 2018, Kovesi denunţând faptul că nu ar fi beneficiat de dreptul de apărare în ţară, ca urmare a demiterii din funcţia de la DNA. Pe data de 30 ianuarie 2019 a fost comunicat cazul autorităţilor române.

Cele patru întrebări adresate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) sunt, potrivit site-ului Curţii:

1. Este articolul 6/1 din Convenţia (Europeană a Drepturilor Omului) aplicabilă în acest caz (vezi Baka v. Hungary (GC), no. 20261/12, 23 June 2016)?

2. Dacă da, a avut reclamanta acces la o instanţă pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor sale civile în legătură cu demiterea din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în conformitate cu articolul 6/1 din Convenţie?

3. Având în vedere afirmaţiile reclamantei, potrivit cărora demiterea sa ar fi rezultatul părerilor sale exprimate public în calitate profesională, a existat o imixtiune în dreptul său la libertate de exprimare, potrivit articolului 10 § 1 din Convenţie? Dacă da, acestă imixtiune era prevăzută de lege şi necesară în conformitate cu termenii articolului 10 § 2?

4. Reclamanta a avut la dispoziţie o cale de atac concretă în plan naţional, aşa cum prevede articolul 13 din Convenţie?

În decembrie anul trecut, Laura Codruţa Kovesi a atacat la CEDO decizia prin care a fost revocată de la conducerea DNA, fostul procuror-şef susţinând că i-au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.