Kovesi a dat în judecată Antena 3 şi pe Mihai Gâdea pentru afirmaţii mincinoase - UPDATE

UPDATE: Postul de televiziune Antena 3, care a fost dat în judecată, pentru afirmaţii mincinoase, de şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, spune despre acest demers că este "o acţiune de intimidare şi cenzurare a activităţii jurnaliştilor care au datoria de a informa corect opinia publică".

"Menţionăm şi faptul că redactorii noştri au solicitat puncte de vedere privind acţiunile prezentate în materialul jurnalistic atât doamnei Kovesi Laura Codruţa, cât şi doamnei Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA, lucru menţionat şi în materialul incriminat", se mai arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de Antena 3.

Reprezentanţii Antena 3 mai spun că demersul Codruţei Kovesi este menit să creeze "prejudicii de imagine" postului, motiv pentru care aceştia vor intenta acţiune în justiţie, "pentru recuperarea oricăror prejudicii cauzate".

Codruţa Kovesi, în nume personal, a înregistrat, miercuri, la instanţa de judecată "acţiunea în daune morale împotriva persoanei juridice SC Antena 3 SA, precum şi a persoanelor fizice Gâdea Mihai, Ciuvică Mugur, Nae Bianca, Tudor Radu, Savaliuc Răzvan, moderator, respectiv invitaţi, pentru afirmaţii mincinoase care au creat un grav prejudiciu de imagine şi au adus o gravă atingere demnităţii umane", se arată într-un comunicat de presă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Sursa sitată a precizat că, în urma unor afirmaţii vehiculate în mass-media în 19 iunie, referitoare la presupuse fapte de corupţie despre care s-a afirmat că ar fi comise de către Codruţa Kovesi, DNA a solicitat, în 20 iunie, Inspecţiei Judiciare "demararea verificărilor necesare pentru apărarea reputaţiei profesionale şi a imaginii publice".
Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, a spus, înainte de a fi audiat la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în dosarul în care fiul lui a reclamat presupuse fapte de trafic de influenţă care ar fi fost comise de Mircea Băsescu, fratele preşedintelui, că aproape două milioane de euro ar fi ajuns la procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, la preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, dar şi la Vasile Blaga, despre care susţinea că ar fi implicat în acest caz.

"Afirmaţiile de o gravitate extremă au fost făcute doar cu scopul exclusiv de a ştirbi autoritatea personală şi profesională a procurorului şef DNA şi a procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie", a precizat sursa citată.

Potrivit DNA, dreptul la libera exprimare prevăzut de articolul 30 din Constituţie trebuie exercitat în limite care să nu prejudicieze demnitatea, onoarea şi dreptul la proprie imagine, iar exprimarea publică a unui punct de vedere trebuie, în mod obligatoriu, să respecte principiul responsabilităţii, deontologia profesională şi buna credinţă.
"Acreditarea ideii că «interlopul Bercea Mondial ar fi oferit bani procurorului şef al DNA pentru a fi eliberat, şi afirmaţiile că procurorul şef al DNA este în incompatibilitate în calitatea sa de conducător al procurorilor care investighează dosarul de trafic de influenţă» sunt de natură să afecteze încrederea opiniei publice în activitatea desfăşurată de DNA. Preluarea afirmaţiilor şi de către alte publicaţii a contribuit la amplificarea acestor consecinţe prin receptarea afirmaţiilor denigratoare de către mai mulţi cetăţeni, având drept consecinţă afectarea independenţei întregului sistem judiciar şi manipularea opiniei publice", a arătat DNA.

Totodată, DNA a solicitat să fie făcute verificări în vederea apărării independenţei justiţiei şi imparţialităţii procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, "întrucât consideră că afirmaţiile nereale, modul tendenţios şi aprecierile privind instrumentarea dosarului nr.227/P/2014 au fost de natură să afecteze independenţa procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie".

Potrivit sursei citate, solicitarea a fost formulată în conformitate cu dispoziţiile art.30 alin. 2 din Legea 317/ 2004 republicată, potrivit cărora "judecătorii şi procurorii se adresează Consiliului Superior al Magistraturii pentru apărarea independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei" cu referire la dispoziţiile art.75 din Legea 303/2004 republicată şi dispoziţiile art.8 şi 10 din Convenţia europeană a drepturilor omului, care "consacră protecţia reputaţiei sau drepturilor altei persoane, precum şi garantarea autorităţii şi imparţialităţii puterii judiciare".

De asemenea, în 24 iunie, procurorul şef DNA a sesizat Consiliul Național al Audiovizualului şi a solicitat să se constate că au fost încălcate prevederile Deciziei nr. 220/2011 privind Codul de reglementare al conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare (Codul Audiovizualului), în cadrul Emisiunii "Sinteza zilei" difuzate de postul Antena 3 la data de 19 iunie, "deoarece nu au fost prezentate în mod corect mai multe fapte, nu a fost verificat contextul împrejurărilor despre care s-au făcut afirmaţii şi nu a fost prezentat imparţial şi cu bună credinţă niciunul dintre aspectele privitoare la temele emisiunii".

"Aşa-zisul material jurnalistic prezentat în cadrul emisiunii s-a grevat, de fapt, pe urmărirea în locuri publice a procurorului şef al DNA, cu unic scop de a surprinde imagini care apoi au fost prezentate trunchiat, pentru a putea susţine denigrarea sub toate modalităţile şi pentru a-i fi ştirbită autoritatea, prin afirmaţii mincinoase. De altfel, prezentarea ca fiind conspirativă a unei întâlniri pe stradă dintre două persoane, indiferent că sunt sau nu sunt foşti colegi, prieteni sau nu, reprezintă o formă de abuz, incompatibil cu libertatea de exprimare, libertatea de informare", se mai arată în comunicatul DNA.

În acest context, DNA a solicitat ca, în cadrul verificărilor efectuate, să se constate că afirmaţiile formulate în cadrul emisiunii sunt total mincinoase şi conţin elemente de natură să aducă grave atingeri reputaţiei profesionale şi imparţialităţii cu care procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie îşi exercită atribuţiile de conducător şi reprezentant al acestei instituţii.

Tribunalul Bucureşti a decis, în 20 iunie, arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Mircea Băsescu, pentru trafic de influenţă, şi a lui Marian Căpăţână, cel care ar fi fost intermediarul banilor pe care familia lui Sandu Anghel i-ar fi dat fratelui preşedintelui Traian Băsescu, pentru ca Bercea Mondial să scape de închisoare. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care va judeca în 27 iunie dosarul, urmând să decidă definitiv dacă Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână rămân în arest sau vor fi cercetaţi în libertate.
Fratele şefului statului a fost reţinut şi, ulterior, arestat, după ce familia lui Bercea Mondial a făcut publice înregistrări făcute pe ascuns de fiul acestuia, care ar proba traficul de influenţă de care este acuzat Mircea Băsescu.
Pe de altă parte, în urma unei plângeri făcute de Mircea Băsescu, ginerele lui Bercea Mondial, Marius Constantin, a fost trimis în judecată, luni, pentru şantaj cu circumstanţe agravante, în stare de recidivă, în timp ce concubina acestuia, Izaura Anghel, și fratele ei minor, Grinică Ion Anghel, au fost trimiși în judecată, sub control judiciar, pentru şantaj cu circumstanţe agravante. În același dosar a mai fost trimis în judecată și Florin Anghel, fiul cel mare al lui Bercea Mondial, pentru trei infracţiuni concurente de şantaj, dintre care una în stare de recidivă, în timp ce mama acestuia, Fănica Anghel, a fost deferită justiţiei pentru şantaj.

Bercea Mondial a fost condamnat la opt ani şi nouă luni de închisoare cu executare, pentru că şi-a înjunghiat un nepot într-un bar, în 2011, iar fiul acestuia, Florin Anghel, a primit o pedeapsă de cinci ani şi trei luni de închisoare, pentru tentativă de complicitate la omor. În acelaşi dosar, soţia lui Bercea Mondial, Fănica Anghel, a fost condamnată la un an de închisoare cu executare, pentru mărturie mincinoasă şi instigare la această infracţiune.