Președintele Klaus Iohannis la summitul NATO de la București: Alianța trebuie să-și întărească poziția pe flancul estic

La summitul NATO desfășurat luni, în sistem on-line, au participat preşedinţii României și Poloniei, în calitate de gazde, și cei ai Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Republicii Slovace şi Ungariei. De asemenea, în timpul intâlnirii au avut intervenții preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joseph Biden, şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Klaus Iohannis a susținut, la Palatul Cotroceni, o declarație de presă comună cu președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la finalul Summitului.

Redăm în continuare declarația de presă a Președintelui României:

”Am avut deosebita onoare de a găzdui astăzi, în format hibrid, al patrulea Summit al Formatului Bucureşti, cunoscut şi ca Formatul B9. Este o inițiativă lansată de România și Polonia, de Președintele Duda și de mine, care și-a demonstrat, în repetate rânduri, – și a confirmat și astăzi – valoarea adăugată în promovarea obiectivelor comune ale aliaţilor aflaţi pe Flancul Estic și în susținerea unității Alianței.

Mă bucur că România este din nou gazdă a Summitului în acest format, după ce tot la București, în noiembrie 2015, am organizat primul Summit B9.

Doresc să îi mulţumesc în mod special Preşedintelui Duda că a fost prezent la Bucureşti astăzi pentru a prezida împreună cu mine această reuniune importantă. 

De asemenea, doresc să le mulţumesc colegilor mei din statele Formatului Bucureşti pentru participare şi pentru faptul că, împreună, am reuşit să avem un dialog foarte consistent și să conturăm acțiunea noastră în perioada imediat următoare, în spiritul indivizibilităţii securităţii aliate.

Participarea Preşedintelui Statelor Unite ale Americii, domnul Joseph Biden, şi a Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg, a întărit sentimentul unităţii aliate şi a reconfirmat realitatea că statele Formatului Bucureşti acţionează pentru consolidarea securităţii euroatlantice în ansamblul său şi în deplină conformitate cu deciziile adoptate la nivel aliat.

Participarea Statelor Unite la cel mai înalt nivel şi a conducerii Alianţei Nord-Atlantice evidenţiază, totodată, faptul că dezvoltările de securitate din regiunea noastră au impact asupra întregii securităţi euroatlantice.

Pentru România, participarea în premieră a Preşedintelui Biden la Summitul Formatului Bucureşti este cu atât mai relevantă cu cât anul acesta celebrăm 10 ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România și Statele Unite ale Americii. De asemenea, demonstrează încrederea de care se bucură România la Washington, ca partener și aliat puternic.

Discuţiile Summitului Formatului Bucureşti au fost extrem de consistente, după cum se reflectă şi în Declaraţia Comună pe care am adoptat-o la finalul acestei reuniuni.

Am subliniat, în schimbul de opinii cu omologii mei, faptul că acțiunile destabilizatoare ale Rusiei din regiune sunt îngrijorătoare și contribuie la menținerea unui accentuat climat de insecuritate.

Situaţia îngrijorătoare de securitate din Marea Neagră – despre care am discutat pe larg – ne-a dovedit că trebuie să ne menţinem vigilenţa. Așadar, NATO trebuie să continue să își întărească postura de descurajare şi apărare, în special pe Flancul Estic, în mod unitar și coerent, de la Marea Baltică la Marea Neagră. De aceea, am pledat – inclusiv în discuția cu Președintele Biden – pentru o creștere a prezenței militare aliate, inclusiv a Statele Unite ale Americii, în România și în sudul Flancului Estic.

Mă bucur că Președintele Biden s-a referit în intervenția sa la importanța unei Alianțe mai puternice și relevante global și, mai presus de toate, la importanța specială a articolului V din Tratatul de la Washington, pe care Statele Unite ale Americii îl susțin extrem de puternic.

De asemenea, împărtășesc ce a spus Președintele Biden legat de necesitatea întăririi cooperării transatlantice: Parteneriatul transatlantic acoperă Europa și se întinde nu doar peste Ocean, ci merge până la Marea Baltică și Marea Neagră, acesta fiind cheia de boltă a tot ceea ce am realizat în secolul XX și până acum.

Trebuie, de asemenea, să rămânem angajați față de partenerii din Vecinătatea Estică, pentru consolidarea capacităților de apărare și sporirea rezilienței lor în fața provocărilor multiple cu care se confruntă.

Am avut azi și un schimb substanţial de evaluări privind subiectele actuale de pe agenda NATO şi contribuţiile noastre în perspectiva Summitului Alianţei din iunie.

Acest Summit va fi un moment important de reconfirmare a unității și solidarității aliate. De asemenea, vor fi adoptate decizii importante privind procesul de reflecție NATO 2030 și actualizarea Conceptului Strategic al NATO.

Doresc să evidențiez aici leadership-ul Secretarului General al NATO, domnul Stoltenberg, în ceea ce privește coordonarea procesului NATO 2030. Acest proces va oferi viziunea strategică pentru Alianță în următorul deceniu și va permite consolidarea rolului și posturii NATO pe câteva coordonate majore.

În primul rând, este vorba despre consolidarea Alianței în plan politic. Am subliniat, în acest sens, rolul NATO ca forum esențial de consultare între membrii săi și utilitatea asigurării unui dialog aliat consolidat pe teme de securitate și apărare.

Alianța trebuie să își consolideze și postura militară - o adaptare dinamică pentru asigurarea unui răspuns eficient și calibrat la provocările actuale de securitate.

În același timp, dialogul și cooperarea cu partenerii noștri, în primul rând Uniunea Europeană, dar și statele care împărtășesc valorile democratice euro-atlantice, sunt fundamentale pentru abordarea globală a NATO.

Bineînțeles, prioritatea pentru noi continuă să o reprezinte partenerii din Vecinătatea Estică şi din Balcanii de Vest.

Am accentuat importanţa unităţii aliate şi a relaţiei transatlantice solide, principii-cheie pentru ca NATO să acţioneze eficient împotriva provocărilor de securitate cu care se confruntă. Unitatea şi solidaritatea aliate nu sunt concepte fără conținut. Ele sunt fundamentul NATO, pentru că nici Statele Unite ale Americii, nici Europa nu pot fi sigure una fără cealaltă.

Rezilienţa strategică rămâne esenţială pentru gestionarea eficientă a mediului actual de securitate, aşa cum am învățat și în contextul pandemiei de COVID-19.

Trebuie să sporim eforturile de consolidare a rezilienţei atât pentru noi, cât şi pentru partenerii noştri. După cum știți, România este pe deplin angajată în susținerea tuturor eforturilor pe această linie și, în acest sens, am înființat și acționăm pentru operaționalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, iar Declarația Summitului B9 de astăzi apreciază această inițiativă a României. Acest Centru Euro-Atlantic pentru Reziliență va avea sediul aici, la noi, în București.

Mulţumesc încă o dată distinşilor mei invitaţi pentru consistenţa discuţiilor de astăzi, care a consolidat valoarea adăugată a acestui format pentru unitatea aliată, precum şi pentru continuarea procesului de adaptare a NATO, inclusiv pe Flancul Estic”, a spus Iohannis, la finalul summitului. 

Citește și: ”A început Summitul Formatului (B9) găzduit de preşedintele Klaus Iohannis: „Prezența președintelui SUA Joe Biden transmite un puternic semnal de solidaritate”