Parchetul suedez a anunţat marţi că a abandonat urmărirea lui Julian Assange pentru viol, după aproape zece ani, relatează AFP, Reuters şi dpa, citate de Agerpres.

Assange, care a negat mereu aceste acuzaţii, a evitat să fie extrădat în Suedia timp de şapte ani, după ce s-a refugiat în sediul Ambasadei Ecuadorului la Londra în 2012.

Australianul, în vârstă de 48 de ani, a fost condamnat la 50 de săptămâni de închisoare cu privire la încălcarea unei eliberări sub cauţiune, după ce a fost scos de poliţia britanică din amabasadă cu acordul Quito.

În prezent, el este încarcerat la Închisoarea Belmarsh din Londra.

„Am convocat această conferinţă de presă pentru a anunţa decizia de a clasa ancheta” împotriva lui Assange, a spus procurorul şef adjunct Eva Marie Persson.

Ea a precizat că toate etapele anchetei au fost „epuizate fără a aduce dovezile necesare pentru o condamnare”.

Deşi cele susţinute de reclamantă au fost considerate credibile, după aproape un deceniu amintirile martorilor s-au estompat, a indicat procuroarea.

În vârstă de 30 de ani în momentul evenimentelor în august 2010, suedeza care l-a acuzat pe australian că a făcut sex cu ea fără prezervativ în timp ce dormea susține că după ce refuzase orice raport sexual neprotejat cu el.

Julian Assange, pe care l-a cunoscut în Stockholm la o conferință WikiLeaks, a negat de fiecare dată și susține că ea și-ar fi dat consimțământul și a fost de acord să facă sex neprotejat. Fondatorul site-ului de dezvăluiri WikiLeaks, a negat în mod repetat violul de care a fost acuzat în 2010.

Redactorul-şef al WikiLeaks, jurnalistul islandez Kristinn Hrafnsson, şi-a îndemnat urmăritorii, într-un mesaj difuzat pe Twitter, marți, după anunţul parchetului suedez, să se concentreze „asupra pericolului în legătură cu care Assange avertizează de mai mulţi ani, sistemul beligerant de procuratură al SUA şi ameninţarea pe care o reprezintă acesta pentru Primul Amendament".

Julian Assange a fost arestat pe 11 aprilie 2019 la Londra după ce Quito i-a revocat azilul diplomatic graţie căruia fondatorul WikiLeaks a rămas timp de aproape şapte ani în ambasada ecuadoriană din capitala Marii Britanii. El s-a refugiat în 2012 la ambasada Ecuadorului de la Londra pentru a nu fi extrădat în Suedia, unde era acuzat de viol.

Julian Assange, co-fondatorul Wikileaks, a fost arestat la Londra. Primele imagini

La scurt timp după anunţarea arestării sale, procuratura suedeză a solicitat emiterea unui mandat de arestare, în absenţă, împotriva lui Julian Assange, în ancheta ce fusese închisă iniţial în mai 2017 din lipsă de progrese.

La 1 mai 2019, Assange a fost condamnat de tribunalul londonez din Southwark la 50 de săptămâni de închisoare pentru încălcarea termenilor eliberării condiţionate.

În luna iunie, fostul ministru de interne britanic Sajid Javid a semnat un ordin ce permite extrădarea lui Assange în SUA, procesul privind extrădarea sa fiind programat să înceapă la 25 februarie 2020.

Assange este inculpat de Statele Unite de 18 capete de acuzare cu privire la o o uriaşă divulgare de documente clasificate diplomarice şi aparţinând Apărării.

Statele Unite îl acuză pe Assange că a pus în pericol surse prin dezvăluirea în 2010 de către WikiLeaks a unei cantităţi imense de documente militare şi diplomatice clasificate. Australianul este acuzat de "complot" împreună cu fostul analist militar Bradley (ulterior Chelsea) Manning, aflat la originea acestei scurgeri fără precedent de documente, riscând să fie condamnat la zeci de ani de detenţie.

Pe 28 noiembrie 2010, Wikileaks și patru parteneri media ai săi au început să publice telegrame secrete ale Statelor Unite, fapt catalogat de Casa Albă ca nechibzuit și periculos. Pentru activitatea sa pe WikiLeaks a primit trei premii pentru jurnalism: „Freedom of Expression Awards” în 2008,„Amnesty International UK Media Award” (la categoria „New Media”) în 2009 pentru publicarea în 2008 a materialului „Kenya: The Cry of Blood – Extra Judicial Killings and Disappearances”, un raport al organizației Kenya National Commission on Human Rights despre încălcarea drepturilor omului în Kenya[14] și „Sam Adams Award” în 2010. A fost nominalizat la titlul de Time Person of the Year în 2010. Înainte de a se ocupa de situl web a studiat fizica și matematica și s-a ocupat de programarea calculatoarelor.

Julian Assange, la un pas de moarte. Veste terifiantă de la ONU

La începutul lunii noiembrie, ONU a avertizat că tratamentul la care este supus Julian Assange, acuzat de spionaj de Washington şi ameninţat cu extrădarea în SUA, îi pune viaţa „în pericol”.

La 21 octombrie, australianul de 48 de ani a apărut dezorientat în cursul primei sale apariţii în public în şase luni, bâlbâindu-se în timpul unei audieri la Londra şi părând să aibă dificultăţi în a-şi aminti data de naştere. La finalul audierii, el a declarat că nu ştie ce i s-a întâmplat şi s-a plâns de condiţiile de detenţie la închisoarea londoneză de înaltă securitate Belmarsh.

CINE ESTE JULIAN ASSANGE?

Julian Paul Assange (n. 3 iulie 1971, Townsville, Queensland, Australia este un ziarist australian, editor și activist pe internet. Este cunoscut drept purtătorul de cuvânt și editorul-șef al WikiLeaks, site ce prezintă scurgeri de informații.

A trăit în mai multe țări și declară că este în continuă mișcare. A avut câteva apariții publice în care a vorbit despre libertatea presei, cenzură și jurnalismul de investigație. A contribuit cu partea de “cercetare” la cartea denumită “Underground: tales of hacking, madness & obsession on the electronic frontier", publicată în 1997 de editura Reed Books Australia.

Assange a fondat site-ul Wikileaks în 2006 și face parte din consiliul consultativ al acestuia. A făcut publice materiale în legătură cu ucideri extrajudiciare din Kenya, descărcarea deșeurilor toxice din Africa, proceduri ale Golfului Guantanamo și despre bănci ca Kaupthing și Julius Baer.

În 2010 a început să publice detalii despre implicarea Statelor Unite în războaiele din Afghanistan și Irak.

Pe 28 noiembrie 2010, Wikileaks și patru parteneri media ai săi au început să publice telegrame secrete ale Statelor Unite, fapt catalogat de Casa Albă ca nechibzuit și periculos. Pentru activitatea sa pe WikiLeaks a primit trei premii pentru jurnalism: „Freedom of Expression Awards” în 2008,„Amnesty International UK Media Award” (la categoria „New Media”) în 2009 pentru publicarea în 2008 a materialului „Kenya: The Cry of Blood – Extra Judicial Killings and Disappearances”, un raport al organizației Kenya National Commission on Human Rights despre încălcarea drepturilor omului în Kenya[14] și „Sam Adams Award” în 2010.

A fost nominalizat la titlul de Time Person of the Year în 2010. Înainte de a se ocupa de situl web a studiat fizica și matematica și s-a ocupat de programarea calculatoarelor.

Pe data de 7 decembrie 2010 Assange a fost arestat de poliția britanică deoarece pe numele său fusese emis un mandat european de arestare din partea autorităților suedeze, el fiind acuzat de abuz sexual.

I-a fost acordat azil politic în Ambasada Ecuadorului din Londra in 2012, unde se afla până pe 11 aprilie 2019. Mandatul de arestare a fost retras în mai 2017. Assange este căutat de către Biroul Federal de Investigații pentru spionaj și furt de proprietate intelectuală a Statelor Unite ale Americii.

Wikileaks a publicat 10 milioane de documente secrete, inclusiv 30 de mii de emailuri private ale lui Hillary Clinton, de pe vremea când aceasta era Secretară de Stat. Scurgerile de informații au costat-o pe Clinton președenția Statelor Unite.

În data de 17 ianuarie 2017, Assange a declarat că se va preda în condițiile ca Chelsea Manning, avertizor de integritate, să primească grațiere din partea lui Barrack Obama. Obama a eliberat-o pe Manning în ultimele ore ale mandatului său, dar Assange a decis să ramână la Ambasadă.