Judecătorul STAN MUSTAŢĂ, suspectat că a cerut MITĂ în dosarul ICA şi în cel al lui MIHAI STOICA
Judecătorul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, este suspectat că ar fi cerut bani în dosarul ICA, dar şi în alte cauze pe care le avea în soluţionare, printre acestea fiind şi cel în care Mihai Stoica cere anularea condamnării, au declarat marţi, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.
Potrivit surselor citate, judecătorul Stan Mustaţă ar fi pretins bani, dar şi bunuri, în mai multe dosare penale pe care le avea în soluţionare, atât cauze simple, cât şi complexe, între care ar fi şi dosarul în care sunt judecaţi Dan Voiculescu, Gheorghe Mencinicopschi şi alte 11 persoane, pentru fapte de corupţie privind modul de privatizare a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).
Un alt dosar în care se suspectează că Stan Mustaţă ar fi pretins bani este cel în care Mihai Stoica a formulat o contestaţie în anulare în cazul condamnării primite în dosarul transferurilor de jucători. Magistratul Stan Mustaţă, care judeca cererea lui Mihai Stoica, a declarat contestaţia în anulare ca fiind admisibilă în principiu şi a amânat judecarea cauzei pentru 23 mai.
Judecătorul Stan Mustaţă este cel care în urmă cu mai mulţi ani a dispus arestarea lui Ovidiu Tender şi care i-a eliberat pe Dan Stroe, fost director general adjunct şi, respectiv, fost director de achiziţii în cadrul ANAF, precum şi pe Octavian Grecu, zis "Butoane", în dosarul în care sunt cercetaţi alături de Sorin Blejnar şi omul de afaceri Radu Nemeş, pentru fapte de evaziune fiscală cu produse petroliere.
Judecătorul Stan Mustaţă, unul dintre magistraţii din completul de la Curtea de Apel Bucureşti care judecă dosarul ICA, în care este acuzat Dan Voiculescu, a fost ridicat, marţi dimineaţă, de procurorii DNA, fiind suspectat de luare de mită, potrivit unor surse judiciare.
Sursele citate au precizat că judecătorul Stan Mustaţă a fost ridicat din biroul său de la Curtea de Apel Bucureşti, urmând să fie audiat.
Judecătorul Stan Mustaţă trebuia să judece, marţi, împreună cu un alt magistrat, apelurile formulate în dosarul în care Dan Voiculescu, Gheorghe Mencinicopschi şi alte 11 persoane sunt acuzaţi de fapte de corupţie privind modul de privatizare a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).
La termenul din 8 aprilie, judecătorul Stan Mustaţă a formulat o cerere de abţinere. Judecătorul arăta că, în urma unor materiale de presă "neadevărate", în care se relatează presupuse interese ale sale în acest dosar, formulează cererea de abţinere, pentru eliminarea oricăror dubii sau suspiciuni. Cererea a fost respinsă, astfel că Stan Mustaţă a continuat să judece acest dosar.
În 26 septembrie 2013, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani. Instanţa a constatat că a fost împlinit termenul de prescripţie specială şi a dispus încetarea procesului penal pentru cealaltă infracţiune de care a fost acuzat Dan Voiculescu de către procurorii DNA, respectiv cea de folosire, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Gheorghe Mencinicopschi, fostul ministru Sorin Pantiş, Corneliu Popa, Cătălin Sandu Jean, Vlad Săvulescu şi Flavius Adrian Pop au fost condamnaţi la şase ani de închisoare cu executare. Instanţa a mai dispus condamnarea la câte cinci ani de închisoare cu executare a lui Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Alexandru Petre, Grigore Marinescu şi Vica Ene. În cazul lui Marian Gheorghe Domnişoru, instanţa a dispus încetarea procesul penal, constatând că acesta a decedat în cursul procesului penal.
Sentinţa a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care va da o decizie definitivă în acest dosar.
Dan Voiculescu şi alte 12 persoane au fost trimişi în judecată în acest dosar la începutul lunii decembrie 2008. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că privatizarea frauduloasă a ICA ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro. Potrivit procurorilor, prejudiciul produs în urma acestei privatizări se ridică la peste 60 de milioane de euro.