Judecătorul Adrian Bordea este noul preşedinte al CSM, Gheorghe Muscalu - vicepreşedinte
Judecătorul Adrian Bordea a fost ales, luni, în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cu majoritate de voturi.
Adrian Bordea, singurul candidat la funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a primit 14 voturi "pentru" şi trei "împotrivă", fiind înregistrată şi o abţinere.
Şedinţa Plenului CSM continuă cu prezentarea proiectului de management de către procurorul Bogdan Gabor, care candidează la funcţia de vicepreşedinte al CSM. Ulterior îşi va prezenta proiectul de management şi celălalt candidat la funcţia de vicepreşedinte al CSM, procurorul Gheorghe Muscalu.
Plenul CSM va alege apoi, din cei doi candidaţi, noul vicepreşedinte al CSM, funcţie care a fost ocupată în 2013 de Adrian Bordea.
Cine este Adrian Bordea, noul preşedinte al CSM
Judecătorul Adrian Bordea şi-a anunţat, luni, cadidatura pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar procurorii Bogdan Gabor şi Gheorghe Muscalu s-au înscris în cursă pentru funcţia de vicepreşedinte.
Proiectele de management ale celor trei candidaţi au fost postate pe site-ul CSM cu câteva ore înaintea şedinţei Plenului Consiliului în care va fi aleasă noua conducere, după încheierea mandatelor preşedintelui CSM, procurorul Oana Schmidt Hăineală şi a vicepreşedintelui, judecătorul Adrian Bordea.
Procurorul Gheorghe Muscalu a fost ales, tot luni, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), după ce a obţinut voturi zece "pentru", în defavoarea contracandidatului Bogdan Gabor.
Gheorghe Muscalu, vicepreşedinte
Gheorghe Muscalu este licenţiat în Drept, a absolvit Colegiul Naţional de Apărare şi urmează studii de doctorat la Academia Naţională de Informaţii.
Din iunie 2006, el este procuror şef al Serviciului de prevenire şi combatere a infracţiunilor de terorism şi a celor contra siguranţei statului din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Anterior, în perioada 2004 - 2005, a ocupat funcţia de procuror şef al DIICOT, iar în perioada 2002-2004 a fost procuror şef al Secţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog din aceeaşi Direcţie.
El a ocupat şi funcţia de procuror şef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sinaia, în perioada 1997- 2001.
Procurorul Gheorghe Muscalu deţine, împreună cu soţia, un teren intravilan de 2.450 de metri pătraţi în Câmpina, judeţul Prahova, achiziţionat în 1998, şi o casă de locuit de 195 de metri pătraţi, construită în 2001.
Muscalu mai are trei autoturisme, două dintre ele, fabricate în 1962 şi 1967, nefiind funcţionale.
Procurorul are două credite, de 150.000 de euro, respectiv 23.500 de euro, contractate în 2007 şi 2012 şi scadente în 2027 şi 2017.
Potrivit declaraţiei de avere, Gheorghe Muscalu a încasat, ca venituri salariale, 108.784 lei de la DIICOT, 1.071 de lei de la PICCJ, 42.261 lei de la CSM şi 6.172 de lei de la Institutul Naţional al Magistraturii.
Soţia acestuia a realizat venituri salariale totale de peste 100.000 de lei, 78.572 lei reprezentând indemnizaţie de judecător, iar 36.515 lei, drepturi restante.
În declaraţia de avere, Muscalu mai precizează că a mai beneficiat de o diurnă în valoare de 643,24 lei, iar fiica sa a încasat 480 de lei din alocaţia de stat.