IULIA IONESCU. Dosar penal pentru lipsire de libertate în cazul elevei fugite la mănăstire

IULIA IONESCU. Ofiţerii Serviciului de Investigaţii Criminale din Poliţia Sectorului 5 au deschis un dosar penal pentru lipsire de libertate în cazul Iuliei Ionescu, urmărirea penală fiind începută in rem, au declarat marţi, pentru MEDIAFAX, oficiali din Parchetul Judecăriei Sectorului 5.

"S-a deschis dosar penal, iar cercetările sunt făcute de către poliţiştii de la Sectorul 5. S-a început urmărirea penală in rem. După modificările legislative în materie penală, în majoritatea cauzelor se începe urmărirea penală faţă de faptă, ceea ce se întâmplă şi în acest dosar", au spus reprezentanţii Parchetului Judecătoriei Sectorului 5.

Obiectul dosarului îl constituie lipsirea de libertate. Potrivit articolului 205 din noul Cod penal, lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal se pedepseşte cu închisoarea de la unu la şapte ani. De asemenea, în acelaşi articol se menţionează, la alineatul 3 litera b), că se consideră lipsire de libertate dacă fapta este săvârşită asupra unui minor.

Şeful IGPR, Petre Tobă, a declarat marţi că poliţiştii au o imagine completă cu tot ce s-a întâmplat în cazul Iuliei Ionescu, de la momentul la care a fost dată dispărută şi până când a fost găsită, precizând că a cerut Poliţiei Capitalei să finalizeze ancheta până la sfârşitul săptămânii.

"În acest moment, avem o imagine completă faţă de tot ceea ce s-a întâmplat în cazul elevei dispărute de pe raza municipiului Bucureşti", a spus Petre Tobă.

Şeful Poliţiei Române a precizat că Iulia Ionescu a fost audiată imediat ce a ajuns în Bucureşti, iar în cursul zilei de luni a fost din nou audiată.

În ceea ce priveşte eventuala tragere la răspundere penală a călugărilor de la mânăstirile din Moldova, unde Iulia Ionescu ar fi fost cazată, Tobă a spus: "Deocamdată este prematur să ne exprimăm, în condiţiile în care aceştia urmează să fie reaudiaţi de poliţişti".

Iulia Ionescu, în vârstă de 15 ani, elevă la Colegiul "Sfântul Sava" din Bucureşti, care a fost dată dispărută în 12 februarie, a fost găsită în 15 februarie, într-un tren în care a urcat la Suceava şi care mergea spre Bucureşti. Ea a fost adusă la Bucureşti de poliţişti şi predată familiei, după ce a fost audiată.

Iulia Ionescu a arătat, în declaraţia pe care a dat-o în scris, în noaptea de sâmbătă spre duminică, că ar fi stat la mănăstirile Agapia şi Văratec, din judeţul Neamţ, au spus surse apropiate anchetei.
Fata a dispărut după ce s-a despărţit de mama ei, la gura de metrou Eroilor, miercuri în jurul orei 12.00, iar în seara aceleiaşi zile a mers la un magazin de pe Bulevardul Kogălniceanu unde şi-a vândut telefonul mobil şi lănţişorul de aur, au precizat sursele citate.

Şeful Poliţiei Române, Petre Tobă, a declarat, sâmbătă seara, într-o conferinţă de presă, că fata nu a fost victima vreunei infracţiuni cât a fost dispărută şi a colaborat de la bun început cu poliţiştii care au identificat-o în tren. Petre Tobă a spus că în acest caz Poliţia Română a beneficiat inclusiv de sprijinul SRI.

Cornel Grigoriciuc, şeful trenului în care a fost găsită Iulia Ionescu, a fost audiat, duminică, la Suceava, de un ofiţer de poliţie din Suceava, la solicitarea anchetatorilor bucureşteni care se ocupă de acest caz, au declarat pentru MEDIAFAX surse din Poliţia Suceava.

Grigoriciuc a declarat că adolescenta, îmbrăcată în straie călugăreşti, a fost însoţită în gara Suceava de un bărbat, şi el îmbrăcat în haine monahale. Acesta a spus că fata s-a dezbrăcat de aceste straie înainte să urce singură în tren şi a rămas în haine civile - pantaloni şi o jachetă neagră.

Şeful de tren a spus că, în momentul în care a ajuns la fată cu controlul biletelor, a stat de vorbă cu ea după ce a recunoscut-o că ar fi adolescenta dispărută, moment în care fata a devenit agitată şi şi-a sunat mama, spunându-i că se întoarce acasă, la Bucureşti. Acesta a mai spus că a anunţat Poliţia la 112 după ce a recunoscut-o pe fată, însă adolescenta a fost preluată imediat de o patrulă a Poliţiei Transporturi, aflată în trenul respectiv.

Fata avea bilet pe ruta Suceava - Bucureşti, care i-a fost cumpărat de către călugăr la casa de bilete din gara Suceava, a declarat Florin Catană, şeful Poliţiei Transporturi Feroviare Suceava.

Anchetatorii i-au audiat, în noaptea de duminică spre luni, pe călugării de la mănăstirea Sihăstria Rarău, aceştia recunoscând că Iulia Ionescu a stat o noapte la ei, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor va analiza cazul de la mănăstirea Sihăstria Rarău, care a găzduit-o pe Iulia Ionescu, de vineri seară până sâmbătă, când fata a acceptat să meargă acasă, refuzând însă să fie preluată de organele abilitate.

Într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor prezintă declaraţia de luni a stareţului mănăstirii Sihăstria Rarău (judeţul Suceava), părintele Haralambie, referitor la găzduirea Iuliei Ionescu, dispărută de miercuri din Bucureşti.

Astfel, potrivit stareţului, vineri, în jurul orelor 18.00, Iulia a fost găsită în calitate de pelerin la jumătatea drumului de opt kilometri dintre Câmpulung şi mănăstirea Sihăstria Rarău, de maşina stăreţiei, care a luat-o până la mănăstire. Acolo a dorit să vorbească cu duhovnicul mănăstirii, părintele Ioan.

În momentul în care a fost identificată, prima intenţie a conducerii mănăstirii a fost de a anunţa organismele abilitate ale Statului, dar tânăra a refuzat categoric acest lucru, devenind agitată, a precizat sursa citată.
"În faţa refuzului categoric al tinerei adolescente, aflată într-o stare de agitaţie, stareţul şi duhovnicul mănăstirii au hotărât să o găzduiască peste noapte, având în vedere orele târzii şi urmând ca a doua zi să o conducă la primul tren direct spre Bucureşti din municipiul Suceava în jurul orelor prânzului (12.00 - 14.00). În faţa acestei decizii, adolescenta s-a mai liniştit, a spus că îi pare rău că a făcut acest gest şi a acceptat ca a doua zi să se întoarcă acasă, menţionând permanent că nu doreşte să fie preluată de poliţie", a mai spus Arhiepiscopia Sucevei, citând declaraţia stareţului.

Conducerea mănăstirii Sihăstria Rarău menţionează că adolescenta a fost permanent îmbrăcată în haine de culoare gri, purtând şi o eşarfă colorată.

Călugărul de la Sihăstria Rarău care a condus-o pe Iulia la tren s-a întâlnit pe peronul gării Suceava cu o călugăriţă de la o mănăstire din judeţ, cu care a intrat într-un dialog pentru câteva minute, astfel că s-a creat o confuzie crezându-se că fata era îmbrăcată în haine monahale.

Conducerea mănăstirii Sihăstria Rarău a mai precizat că eleva din Bucureşti a ajuns la mănăstire după verificările Poliţiei Judeţului Suceava şi ale Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi a ales să informeze Poliţia după plecarea fetei, ţinând cont în primul rând de starea de panică a adolescentei, de refuzul categoric al acesteia de a fi preluată de către organismele abilitate şi de promisiunea ei fermă că doreşte să se întoarcă la familie în Bucureşti.

"Stareţul şi duhovnicul mănăstirii Sihăstria Rarău îndeamnă familia, şcoala, comunitatea parohială din Bucureşti să-i acorde atenţia cuvenită şi să o sprijine pe adolescenta Iulia Ionescu pentru depăşirea acestui moment dificil din viaţa sa", se mai spune în comunicatul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

Conform unor surse, tânăra şi-ar fi sunat mama în cursul zilei de sâmbătă, plângând, şi a rugat-o s-o ierte. Iulia Ionescu i-ar mai fi spus mamei că se întoarce acasă din pelerinaj.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Constantin Stoica, declara, sâmbătă seara, pentru MEDIAFAX că, în urma verificărilor făcute după găsirea Iuliei Ionescu, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a infirmat că fata ar fi fost la vreo mănăstire din judeţul Suceava. Potrivit lui Stoica, poliţiştii din Suceava au verificat toate mănăstirile şi chiar biserici din judeţ şi nu au găsit-o pe adolescentă la niciuna dintre ele.

Duhovnicul Iuliei Ionescu, Visarion Alexa, a declarat pentru MEDIAFAX că a discutat cu mama şi cu bunica ei în legătură cu dorinţa fetei de a pleca la mănăstire şi au reuşit împreună să o oprească, în urmă cu doi - trei ani, iar tânăra nu i-a indicat vreodată mănăstirea unde ar vrea să stea.