MENIU

Istoricul Lucian Boia propune scoaterea termenului Napoca din Cluj-Napoca

Cluj-Napoca fără Napoca?

Istoricul Lucian Boia are o propunere controversată: scoaterea termenului Napoca din Cluj-Napoca.

Propunerea istoricului Lucian Boia de revenire la denumirea de Cluj a municipiului Cluj-Napoca este respinsă în urbea de pe malul Someşului. Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Ioan Aurel-Pop, susţine că demersul ar fi unul similar cu „scoaterea lui Bălcescu din istorie pentru că a fost pus de comunişti pe bancnota de 100 de lei".

„Varză à la Cluj-Napoca" este titlul dat de istoricul Lucian Boia unui articol de opinie în care lansează ideea ca oraşul să revină la vechea denumire, modificată de Nicolae Ceauşescu la începutul anilor 70 – anume Cluj.

„De fapt, ce era în neregulă cu Clujul? Îi suna numele prea ungureşte? N-aş zice. Forma întîlnită în documentele medievale, redactate în latină, nu în maghiară, este Clus. „Clujul" românesc e în fond mai apropiat de această denumire, să-i spunem neutră, decît ungurescul „Kolozsvár". Şi atunci? Poate că supărarea nu privea atît numele, cît, în genere, condiţia istorică şi culturală a Clujului, aceea de oraş mai mult unguresc decît românesc, pînă nu cu multă vreme în urmă. În preajma Primului Război Mondial erau înregistraţi la Cluj peste 40.000 de vorbitori de limbă maghiară, faţă de numai 6.000 de români. Şi în perioada interbelică, maghiarii rămîn majoritari. Raportul numeric s-a inversat în anii comunismului, iar astăzi românii sunt într-o netă majoritate. Vorbim însă de acelaşi oraş? Oficial, Clujul nu mai există; i-a luat locul Cluj-Napoca", susţine Boia.

El explică şi ce rol a avut adausul „Napoca": „Nu e greu de desluşit: serveşte la jalonarea unui parcurs istoric care depăşeşte cu mult secolele de dominaţie maghiară. Atunci cînd au năvălit ungurii, Clujul, mai precis Napoca, avea deja o istorie îndelungată. Fusese o aşezare dacică, apoi daco-romană, adică, în fond, românească, fiindcă dacii, cum bine se ştie, erau un fel de români. Ungurii s-au strecurat într-un oraş care nu le aparţinea defel." Istoricul consideră că această dublă denumire, care a fost folosită şi în cazul Turnului Severin- care a devenit Dorbeta Turnu-Severin, este redundantă. Este ca şi cum ai spune „Doamna e nevasta soţia mea".

„Iar dînsul e bărbatul soţul meu", consideră Boia, exemplificând ce ar fi însemnat această transformare pentru alte oraşe din România: Craiova-Pelendava, Apulum Alba Iulia, Tomis-Constanţa sau Mangalia-Callatis, iar ţara ar trebui să devină Dacia-România sau România-Dacia. „ Şi atunci te întrebi la ce mai e bună Napoca. Doar pentru a păstra ceva din moştenirea spirituală şi din viziunea istorică a lui Ceauşescu? Am o idee, poate prea îndrăzneaţă, aproape utopică: ce-ar fi să rebotezăm oraşul încă odată, şi din Cluj-Napoca să-l facem Cluj?", concluzionează istoricul în articolul citat de Adevarul.ro.

Istoricul clujean Ioan Aurel-Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, se declară împotriva iniţiativei: „Nu cred că este o idee bună nici dincolo de aspectul practic. Noi, românii, tot timpul vrem să schimbăm lucrurile. Cum ar fi acum să ne apucăm să schimbăm buletinele şi toate documentele cu denumirea oraşului, situaţia nu e arzătoare. Pe de altă parte, oraşul are o istorie de peste două milenii, este cel mai vechi municipiu din România cu acte în regulă, a fost atestat înainte de anul 124 d. Hr. Denumirea actuală, Cluj-Napoca, reflectă o istorie de 2000 de ani: Napoca se referă primul mileniu de existenţă, în timp ce Cluj reflectă cel de-al doilea milenu”. Istoricul susţine că în multe zone din Germania în care a călătorit „localităţie care nu aveau denumirea oficială în latină erau marcate cu denumirea în latină la intrări şi la ieşiri, nu cred că asta e o jignire la adresa nimăniui să cultivi originile latine. Latina veche era şi limba oficială a nobilimii mghiare, Transilvania a fost zona din Europa în care limba latină ca limbă oficială a fost înlocuită cel mai târziu. Atât din punctul de vedere al românilor, cât şi al maghiarilor din oraş denumirea Napoca atestă vechimea aşezării”.
Mai multe articole despre:
Cluj-Napoca Lucian Boia