Omul de afaceri Ion Țiriac a contestat puternic decizia de a se construi o cale ferată care să lege Gara de Nord de Aeroportul Otopeni - Henri Coandă, în vederea Campionatului European de Fotbal din 2020, și a anunțat că va fi nevoit să renunțe la două proiecte de interes, derulate în Otopeni: Patinoarul Țiriac – Telekom Arena și o universitate privată non-profit, care ar fi urmat să fie finalizată.

"Proiectul căii ferate care să lege Gara de Nord de Aeroportul Internaţional Henri Coandă este unul inutil pentru România", a concluzionat Ion Țiriac, în comunicatul care este redat mai jos.

----------------------------------------

UPDATE

Ion Țiriac solicită despăgubiri de aproximativ 600 de milioane de euro și ar intenționa să dea în judecată statul român

Sursele Realitatea TV din Ministerul Transporturilor susțin că, de fapt, Ion Țiriac vrea de la statul român câteva sute de milioane de euro drept despăgubiri pentru cele 300 de hectare de teren deținute în Otopeni, acolo unde este construit inclusiv Patinoarul Țiriac.

Dar, atenție! Calea ferată care va lega Gara de Nord de Aeroportul Otopeni nu îi va afecta patinoarul, potrivit unui comunicat primit de realitatea.net acum o săptămână și pe care îl redăm mai jos.

"Supărarea domnului Ion Țiriac este că nu mai poate cere aceste despăgubiri fabuloase, pentru că decizia de construire a căii ferate Gara de Nord - Aeroportul Otopeni nu îi afectează, de fapt, cu nimic proiectele", au explicat sursele Realitatea TV din Ministerul Transporturilor.

Mai concret, omul de afaceri deține nu mai puțin de 300 de hectare în Otopeni. La un calcul simplu, punând 200 de euro la un metru pătrat, rezultă că Ion Țiriac ar pretinde să fie despăgubit cu o sumă uriașă: 600 de milioane de euro.

Aici intervin problemele. Conform informațiilor Realitatea TV, Ion Țiriac va fi despăgubit, dar numai pentru cele 10 hectare deținute în proximitatea căii ferate care se va construi între Aeroportul Otopeni și Gara de Nord. Omul de afaceri ar avea însă pretenția să fie despăgubit nu pentru 10 hectare, ci pentru toată suprafața, de 300 de hectare. Asta cu toate că traseul liniei Gara de Nord - Aeroportul Otopeni nu va traversa patinoarul Telekom Arena.

Mai mult decât atât, Realitatea TV a aflat că Ion Țiriac ar intenționa chiar să dea în judecată statul român, solicitând despăgubiri pentru toată suprafața de teren, adică pentru toate cele 300 de hectare.

-------------------------------------

Totul a plecat de la faptul că, în urmă cu o săptămână, realitatea.net a solicitat și a primit informații oficiale legate de linia de cale ferată care va lega Aeroportul Otopeni - Henri Coanda de Gara de Nord din București.

În finalul e-mailului, s-a precizat clar: "Traseul liniei CF Gara de Nord – Aeroportul Henri Coandă nu afectează Patinoarul Arena și nici accesul la acesta". Acesta a fost răspunsul Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA, la solicitarea jurnalistului realitatea.net, Cristian Otopeanu.

CITEȘTE AICI DETALII!

-----------------------------------------

Redăm mai jos comunicatul integral al lui Ion Țiriac, remis site-ului realitatea.net:

"Comunicat de presă

Decizia iresponsabilă a Ministerului Transporturilor compromite proiectele de interes public ale Fundației Ion Țiriac

Decizia complet ruptă de realitate a Ministerului Transporturilor de a construi o cale ferată care să lege Gara de Nord de Aeroportul Internaţional ”Henri Coandă” va obliga Fundația Ion Țiriac să renunțe la două proiecte non-profit majore, de interes național, derulate în orașul Otopeni.

Primul proiect se referă la Patinoarul Țiriac – Telekom Arena din orașul Otopeni, dezvoltat de Fundația Ion Țiriac, și inaugurat în anul 2016 în urma unei investiții de peste 3,6 milioane de euro. Acest proiect este singurul patinoar din zona București-Ilfov dezvoltat conform celor mai recente norme olimpice internaționale și în acord cu indicațiile Federației Internaționale de Hochei (FIH). Principalul său scop este încurajarea practicării sportului în rândul copiilor, tinerilor și sprijinirea echipelor sportive în atingerea celor mai înalte performanțe în domeniu.

Aceste obiective au fost deja îndeplinite prin angrenarea a mii de copii în practicarea sporturilor pe gheață, rezultatele obținute la concursurile naționale și internaționale depășind toate așteptările inițiale.

Activitatea patinoarului a fost completată prin eforturile comune ale Fundației Ion Țiriac și ale Fundației Nadia Comăneci, care au permis lansarea recentă a sălii de gimnastică GymNadia, în urmă cu doar o lună. Sala de gimnastică este dispusă la etajul superior al patinoarului și pune la dispoziția copiilor cu vârste cuprinse între 2 și 6 ani cursuri gratuite de inițiere în gimnastică și educație fizică. Peste 150 de copii au călcat pragul sălii GymNadia în numai câteva săptămâni de la lansare.

Citește și: Cozmin Gușă a propus încă din 2008 mutarea Gării de Nord. Vezi aici argumentele și toate detaliile!

Proximitatea actualului traseu propus de oficialii de la Ministerul Transporturilor va face imposibilă continuarea activității patinoarului și a sălii de gimnastică în condiții optime.

Cel de-al doilea proiect se referă la o inițiativă aflată în stadii avansate de concretizare, menită să creeze o universitate privată non-profit, în Otopeni, care să ofere educație la cele mai înalte standarde internaționale în domeniile: business, IT și sport, pentru studenți din România și din regiunea Europei Centrale și de Est. Investiția totală este estimată în jurul valorii de 300 milioane EUR, urmând a fi create peste 1,000 de noi locuri de muncă.

Conform planurilor, campusul universitar se întinde pe o suprafață de peste 40 de hectare, oferind, printre altele, următoarele facilități: săli de studiu dotate cu echipamente de ultimă generație, bazin olimpic, pistă de atletism, sală multifuncțională de 3.500 de locuri, teren de fotbal, terenuri de baschet, terenuri de volei, terenuri de tenis.

Proiectul universității este, de asemenea, compromis de această nouă cale ferată care ar urma să traverseze campusul într-un mod care l-ar face complet inutilizabil, atât din perspectiva accesibilității, cât și din cea fonică.

Pe parcursul etapelor de dezvoltare ale proiectului căii ferate care urmează să lege Gara de Nord de Aeroportul Internaţional ”Henri Coandă”, reprezentații Grupului Țiriac au propus o serie de variante alternative care ar fi permis desfășurarea în continuare, cu succes, a celor două proiecte amintite mai sus. Cu toate acestea, soluțiile raționale nu au fost luate în considerare, optându-se în schimb, într-un mod total nefundamentat și tendențios, pentru varianta actuală.

Citește și: Mutare Gara de Nord din București. Anunț de ultimă oră pentru realitatea.net

De asemenea, ridicăm semne de întrebare în legătură cu utilitatea dezvoltării a două proiecte, metroul și calea ferată, care să deservească în paralel același traseu: Gara de Nord - Aeroportul Internaţional ”Henri Coandă”. Considerăm că necesitățile actuale de dezvoltare ale României, de exemplu, spitale și autostrăzi nu ne permit luxul dezvoltării unor proiecte paralele și inutile. Cei aproape 200 milioane de EUR aferenți dezvoltării proiectului de cale ferată ar putea fi direcționați către construirea unui spital sau către finalizarea unei autostrăzi vitale pentru România. Am aprecia dacă Ministerul Transporturilor ar da dovadă de aceeași tenacitate și în implementarea proiectului metroului care ar trebui să lege Gara de Nord de Aeroportul ”Henri Coandă”, proiect care pe lângă finanțare europeană beneficiază și de finanțare nerambursabilă din partea Japoniei.

Studierea modelului prin care alte capitale europene au reușit sa rezolve problema transportului înspre și de la aeroport ne arată că nu există soluții paralele, tren și metrou, conform modelului propus pentru Aeroportul ”Henri Coandă”.
Dezideratul de a finaliza acest obiectiv de investiții până în anul 2020 ni se pare unul fantomatic având în vedere durata medie de implementare a proiectelor majore de investiții în România. De multe ori reușim să ne împotmolim, ani de zile, în implementarea unor proiecte mai simpliste decât acesta. De asemenea, considerăm că numărul așteptat de 150,000 de suporteri care vor vizita țara noastră cu ocazia EURO 2020 este supraestimat, având în vedere că se vor disputa doar 4 meciuri la care vor participa, cu siguranță, și foarte mulți suporteri români. Totodată, pretextul vehiculat în spațiul public conform căruia linia de tren Gara de Nord - Aeroportul ”Henri Coandă” reprezintă o condiție obligatorie din partea UEFA pentru organizarea meciurilor la CE 2020 este unul fals. Condițiile obligatorii țin doar de componentele de infrastructură sportivă.

Toate aceste argumente indică faptul că proiectul căii ferate care să lege Gara de Nord de Aeroportul Internaţional ”Henri Coandă” este unul inutil pentru România, care prin modul discreționar în care a fost dezvoltat până acum împiedică operarea și dezvoltarea proiectelor de interes public ale Fundației Ion Țiriac. Mii de copii vor fi lăsați fără posibilitatea de a practica sporturi pe gheață în singurul patinoar la standarde internaționale din regiunea București - Ilfov. De asemenea, fenomenul exodului de creiere din România va persista, tinerii studenți continuând să nu beneficieze de o alternativă locală credibilă la universitățile de prestigiu din Europa și Statele Unite al Americii.

Ne exprimăm speranța ca, măcar în al doisprezecelea ceas, oficialii Ministerului Transporturilor să aibă deschiderea pentru a identifica soluții de minimizare a impactului negativ asupra proiectelor de interes public ale Fundației Țiriac din orașul Otopeni, în perspectiva noilor evoluții legate de traseul liniei feroviare care va lega Gara de Nord de Aeroportul Internaţional ”Henri Coandă”.

Dorim să precizăm că poziționarea Fundației Ion Țiriac nu este, sub nicio formă, o critică adresată domnului Gheorghe Popescu, un sportiv emblematic, față de care ne manifestăm respectul și aprecierea.

Unicul interes al Fundației Ion Țiriac, în acest context, constă în dorința de a contribui, prin proiectele prezentate mai sus la dezvoltarea învățământului universitar și a sportului din România.

Cu deosebită considerație,
Ion Țiriac"

.