MENIU

Întrebarea la care ministrul Educaţiei nu a ştiut să răspundă. Tu ştii care este răspunsul?

Ministrul Educaţiei Liviu Pop a făcut de-a lungul timpului mai multe greşeli gramaticale. La deschiderea noului an şcolar a susţinut un discurs scris cu greşeli gramaticale. Cuvântul „copiii“ era scris cu doar doi „i“. Când a fost pus să explice care este rolul celui de-al treilea „i“, lui Pop i s-a întrerupt brusc telefonul. Pentru eroare, ministrul a dat vina pe un funcţionar al ministerului.

Liviu Pop n-a mai avut însă un răspuns concret când a fost întrebat la o televiziune ce reprezintă al treilea „i” din cuvântul „copiii”. Momentul, în materialul video.

Reporter: Vă rog să ne explicaţi acea regulă gramaticală. Când se scrie cuvântul „copii” cu doi „i”, când se scrie cu trei „i”?
Liviu Pop: Lucrul acesta e simplu când îi explici cuiva... îl punem cu trei „i” ca și roşii, trandafiri sau trandafirii roșii.
Reporter: Bun, și al treilea „i” ce este?
Liviu Pop: În ce sens al treilea „i” ce este?
Reporter: Din punct de vedere gramatical.

Ministrul Educației, trei greșeli gramaticale în 9 secunde!

În nouă secunde, ministrul Educației, Liviu Pop a făcut trei greșeli gramaticale. A sesizat și el una dintre erori și a corectat-o din mers. Pe celelalte două le putem încadra în categoria ,,dezacord în formă continuată". Să-l vedem împreună.

1. Programele trebuiesc / CORECT - TREBUIE 
2. ,,PLANURILE-CADRU VA FI MODIFICAT" / CORECT - PLANURILE-CADRU VOR FI MODIFICATE
3. ,,VA FI MODIFICAT ȘI PLANUL, ȘI PROGRAMUL" / CORECT - VOR FI MODIFICATE ȘI PLANUL, ȘI PROGRAMUL

Când se scrie copiii 

Substantivul "copil": substantivele masculine care au penultima literă “i” (ex: fiu, copil):
– formează doi de “i” la plural (fii, copii)
– formează trei de “i” la plural când sunt articulate hotărât (fiii, copiii)
– formează doi de “i” în interiorul cuvântului la plural în cazurile genitiv şi dativ (fiilor, copiilor)
– formează doi de “i” în cazul vocativ (fii, copii)

– la plural, nearticulat: copii (în cazurile nominativ, acuzativ şi vocativ): Nişte copii merg pe stradă / Copii, nu mai mergeţi pe stradă!
– la plural, articulat: copiii (în cazurile nominativ şi acuzativ): Copiii merg pe trotuar.
– la plural: copiilor (în cazurile genitiv şi dativ): Le-am spus copiilor să nu mai meargă pe stradă.