Încă o veste proastă: în 6-8 luni urmează un alt faliment pe piața de asigurări

Solicităm Parlamentului României sa dea dovadă de minimă responsabilitate, să renunțe la bătăliile pentru funcții, aducându-le aminte parlamentarilor români că au primit votul de încredere al cetățenilor României, pentru a le reprezenta interesele și nu pentru bătălia pe ciolan. Jumătate dintre șoferii cu asigurare RCA și mii de service-uri românești riscă să-și piardă banii din cauza fraudelor înregistrate la cea mai importantă societate de asigurare auto. Sectorul de Asigurari din cadrul ASF a închis ochii la fraudele înregistrate la City Insurance și alte companii, permițând ca banii de daune să ajungă în paradisuri fiscale. Nu este normal ca această fraudă generată cu bună știință a autorității să-i determine pe oameni să achite din propriile buzunare reparațiile și nici ca service-urile să între în faliment. Pentru ca aceste consecințe grave să fie evitate, ASF trebuie să găsească soluții pentru recuperarea despăgubirilor.

„În timp ce parlamentarii nostri sunt veșnic preocupați de funcții si putere, cel pe care Parlamentul României l-a  numit la conducerea Sectorului de Asigurari din ASF au mai dat un tun financiar care destabilizează întreaga piață de asigurări private din România. Vestea proastă este că mai urmează încă un tun financiar, în 6-8 luni, dacă nu se intervine urgent! Așa cum putem observași în cazul City Insurance, decontul îl facem noi, românii, pentru tunurile date de firmele și oamenii din spatele lor. Ei vor pleca și de această dată cu banii, iar 9 milioane de șoferi vor plăti daunele”, a declarat Vasile Ștefănescu, Președinte COTAR.

Solicităm comisie de anchetă din partea Parlamentului României și intervenția Direcției Naționale Anticorupție pentru frauda uriașă de la City Insurance! De peste 2 ani am atenționat instituțiile statului român, am oferit predicții bazate pe documente, rapoarte și informații publice, pentru a arăta că în piața asigurărilor din România există două bombe cu ceas: City Insurance și Euroins.

Vărul lui Liviu Dragnea, ultracontroversatul Cristian Roșu, vicepreședintele ASF, direct responsabil de nefuncționarea pieței de asigurări din România, a acoperit ani la rând toate abuzurile și infracțiunile celor două companii de asigurări, motiv pentru care solicităm public ca ASF să facă publice următoarele documente:

• Procesul verbal de control nr. nr.37/10.01.2020 care a stat la baza sancționării cu amenda dubios de blândă a firmei Euroins România Asigurare Reasigurare SA.
• Decizia nr. 199/20.02.2020 care a stat la baza sancționării cu amenda dubios de blândă a societății Euroins România Asigurare Reasigurare SA.
• Documentele care au stat la baza scoaterii ILEGALE de sub administrare specială a firmei City Insurance, în anul 2017, fără ca societatea să îndeplinească planul de măsuri.
• Câte sesizări a primit în ultimii ani ASF, cu privire la extrasul de cont fals, prezentat de City Insurance conducerii ASF, pe care ASF l-a acceptat fără să declanșeze nicio minimă verificare a acelui document fals, în ciuda multor sesizări primite pe acest subiect?
• Cum a fost posibil ca, în loc sa protejeze interesele cetățenilor, vicepreședintele ASF, Cristian Roșu, să se transforme în avocatul intereselor firmelor City Insurance și Euroins și să dezmintă public problemele pe care cele două companii de asigurari le au?

Pentru a înțelege și Parlamentul României că a numit la conducere lupul paznic la oi, reamintim următoarele declarații publice ale vărului lui Liviu Dragnea (de la ASF):

„Nu există niciun motiv care să ducă spre o idee de faliment a City Insurance”; „City Insurance îndeplineşte toţi indicatorii de solvabilitate” (29 august 2019, Cristian Roșu – Vicepreședinte ASF)

„Un nou caz Astra este puțin probabil să se repete” (22 noiembrie 2019, Cristian Roșu (ASF))

„Vă asigur că ASF supraveghează cu toată responsabilitatea piața asigurărilor și că va lua, dacă va fi cazul, măsurile permise de lege, pentru a nu ne confrunta cu dezechilibre care să afecteze drepturile și interesele consumatorilor. Piața RCA se află în echilibru.” (10 octombrie 2019, Cristian Roșu (ASF))

„În anul 2019 a continuat îmbunătățirea indicatorilor de solvabilitate la nivelul agregat al pieței asigurărilor. La sfârșitul lunii decembrie a anului 2019, o singură societate de asigurare nu îndeplinea cerințele necesarului de capital de solvabilitate (SCR) și cerințele minime de capital (MCR), compania deținând o cotă de piață scăzută și neavând expunere pe piața RCA” (pagina 10, Raport privind evoluția pieței asigurărilor – Anul 2020, publicat de ASF);

„Și în anul 2020, indicatorii de solvabilitate la nivelul agregat al pieței asigurărilor au continuat pe un trend ascendent. Ratele SCR și MCR calculate la nivelul pieței ca raportul dintre totalul fondurilor proprii eligibile să acopere cerințele de capital și valoarea totală a necesarului de capital au înregistrat valori supraunitare. Rata SCR la nivelul pieței s-a situat la un nivel de 1,89, iar rata MCR la o valoare de 4,66.” (Pagina 14, Raport privind evoluția pieței asigurărilor – Anul 2020, publicat de ASF);

„Și iată că am fost contrazis de evenimente, de evoluția vieții pe parcursul anului 2020 și am putut constata, cu foarte multă surprindere – și o surprindere pozitivă – faptul că absolut toți actorii acestei piețe s-au adaptat nu bine – aș spune extraordinar de bine – acestei situații prin care am trecut cu toții” (Cristian Roșu, pentru o publicație, 26 ianuarie 2021);

În ciuda informatiilor mincinoase transmise public de către „avocatul din ASF al firmelor de asigurări rău-patnice”, Cristan Roșu, nicio instituție din România nu a reacționat până în prezent. Ne întrebăm retoric, ce a păzit Serviciul Roman de Informatii? Dar Direcția Naționala Anticoruptie, care a primit informări punctuale și denunțuri exact pe aceste teme? Ce a păzit DIICOT, în timp ce rețelele de corupție se dezvoltau în piața de asigurări private și alte instituții românesti cu rol de control – despre care existau și nenumărate informații, analize și predicții în spațiul public? Ce a păzit Oficiul National de Prevenire și Combatere a Spălarii Banilor, în timp ce a primit zeci de sesizări legate de operațiunile financiare desfășurate ani la rândul de City Insurance și Euroins? Ce a păzit Parlamentul României în ultimii doi ani, în decursul cărora atât Comisiile împotriva abuzurilor, cât și Comisiile de buget finanțe din ambele Camere ale Parlamentului României au primit nenumărate materiale din partea COTAR, cât și mii de petiții din partea cetățenilor României, care reclamau lipsa de reacție a lui Cristian Rosu  la adresa abuzurilor firmelor de asigurări care astăzi dețin, cumulat, 75% din piața RCA?

În 30 de ani, ANAF nu a făcut nici un control de fond la niciun asigurator. Este evident faptul că City Insurance a încălcat legea și că nu se mai poate continua așa, dar este esențial ca ASF să aleagă soluția care să protejeze interesele oamenilor, adică să nu lași fără polițe sute de mii de asigurați și mii de service-uri în faliment. După ce au ajuns, practic, să crediteze societățile de asigurări, luând paguba asupra lor și așteptând, normal, să încaseze, service-urile auto riscă să piardă tot, dacă cineva nu se apleacă onest asupra efectelor închiderii activității societății de asigurare.

Atât timp cât City Insurance încă vinde polițe de asigurări de 2 milioane de euro pe zi, trebuie lăsată să vândă, iar FGA să achite daunele din încasări. Pe de altă parte, efectele benefice al intervenției Fondului de Garantare a Asiguraților deja se simt. În primele 3 luni de activitate, deja zeci de mii de oameni și-au încasat despăgubirile, ceea ce arată că se poate, dacă încetează practicile frauduloase.

După încă 6 luni cu Fondul de Garantare a Asigurărilor la conducere, plata daunelor ar putea ajunge la zi. Cu banii strânși la Fondul de Garantare și rezilierea în paralel a polițelor RCA emise de City Insurance, se pot achita banii înapoi clienților, închizând situația daunelor din trecut și a celor viitoare. Dar FGA poate, legal, să stea 1 an, deci trebuie deja pregătită soluția ulterioară. ASF ar putea încerca vânzarea activității și a portofoliului către un alt asigurator, ceea ce merită încercat, în condițiile în care City este nr. 1 pe piața RCA din Romania, din care deține jumătate. O banca cu capital de stat conform legii 132 /2017 trebuia sa emita polite RCA la un an de la aparitia legii , acum Guvernul Romaniei poate dovedii ca se gandeste la toti pagubitii si sa preia activele City Insurance , asa cum de fapt este in Polonia , Cehia , asa cum Primaria din Viena este actionar la societatea de asigurari Omniasig

Ce se întâmplă daca peste noapte îi ridici licența lui City Insurance, care are sute de milioane de euro datorii la pagubiți și service-uri? Industria auto aduce, totuși 18% din PIB-ul României. Autoritățile preferă, însă, să controleze lunar service-urile auto, sa reimpoziteze diurna transportatorilor pe ultimii 5 ani ,  iar asiguratorii cu practici frauduloase nu sunt deranjați. Dacă firmele românești lucrează cinstit și își plătesc cu regularitate taxele și impozitele, de ce unele verigi din lanțul de aplicare a legii favorizează grupuri de interese din zona multinaționalelor din asigurări și intervin în forță, brutal și cu spectacolul public regizat, executând firme incomode pentru interesele necurate ale unor asiguratori?

În luna martie a acestui an a existat un spectacol public în care zeci de service-uri auto din București și Ilfov au fost călcate, la propriu, de mascați însotiti de presă și alte instituții cu rol de control. Știți ce aveau în comun toate acele unități reparatoare? Nu au acceptat să lucreze în condițiile impuse de firmele de asigurări, care implicau reparații ieftine, cu prețuri reduse cu mult sub nivelul de siguranță (50-60 lei/ora de manoperă) și piese de proastă calitate. Nu au dorit să fie parte a carnagiului de pe șoselele României, unde mii de oameni mor și mulți alții rămân cu traume grave, în urma unor accidente rutiere în care siguranța oferită de mașini și calitatea pieselor folosite la reparații pot face diferența dintre viață și moarte.

Am protejat păgubiții, în toți acești ani, cu bună-credință, pentru ca aceștia să nu scoată bani din buzunar pentru reparații. Nu am notificat clienții asigurați să achite din banii proprii obligațiile neonorate de firmele de asigurare. Acum este momentul ca Autoritatea să găsească soluții concrete. Simpla trimitere în faliment nu rezolvă problema responsabilităților asiguratorului și cu atât mai puțin ale sectorului de asigurari din cadrul  ASF - sub auspiciile căruia au fost acumulate aceste comportamente abuzive.

În ciuda faptului că pagubitii . indiferent ca sunt persoane fizice sau juridice ,au câștigat în instanță mii de procese cu aceste firme de asigurări, pe această speță, organele de cercetare penală deschid dosare penale care sfidează soluțiile instanțelor judecătorești care nu au convenit grupurilor de interese din piața de asigurări. Abaterile comise de asiguratori ar trebui să fie sancționate prompt și punctual de către Autoritatea de Supraveghere, așa cum sunt sancționate și abaterile service-urilor de către autorități sau furnizori, mai ales că asiguratorii încasează pe bandă rulantă sumele obligatorii pe care le implică asigurările de răspundere civilă auto.

Cu banii asiguraților se plătesc salariile și toate cheltuielile (necesare sau nu) ale societăților de asigurare, sedii, dividende, leasing-uri etc. Dar când asigurații doresc să beneficieze de acele sume, sunt lăsați cu ochii în soare ori umiliți cu despăgubiri plătite de câteva ori mai mici decât costul real..

Cu actualele practici am ajuns la o rată de 5.000 de reclamații pe lună. Cele mai multe au fost pierdute de firmele de asigurare. Care, chiar și în aceste condiții, continuă să prefere să plătească prețuri subevaluate sau să aștepte 3 ani de procese la capătul cărora să beneficieze de clemența sau sprijinul ASF. Din păcate, doar 5 la sută dintre cele 500.000 de dosare de daune ajung în instanță, pentru că oameni nu își permit cheltuielile de judecată. Spre comparație, în Germania, cu 80 de milioane de polițe, abia ajung la 300 de reclamații pe an, în timp ce în România, media e de 30.000, adică de o mie de ori mai mare.

“Dubla măsură cu care institutiile romanesti acționează și faptul că închid ochii la abuzuri si acte de coruptie din ultimii ani, îngrijoreaza profund mediul de afaceri românesc” – a declarat Vasile Ștefănescu, Președinte COTAR.

Din păcate, institutiile romanesti, profund politizate si conduse de persoane incompetente, predispuse la acte de coruptie, riscă să transforme Statul Roman într-un stat cu profil mafiot.

Avem deja trei falimente - Astra, Carpatica și Centrasig. Acestea, împreună, abia atingeau o cotă de piață de 30%, iar Fondul de Garantare, cu acumulări de zece ani, a făcut față. Acum, perspectiva falimentului City Insurance, cu 47% cotă de piață, generează o nevoie uriașă, de peste 500 de milioane de euro. Are, astăzi, FGA, capacitatea necesară?

Biroul de Presă COTAR