În Grecia, “mă simt ca-ntr-o zonă de război, numai că aici nu cad bombe,” spune un refugiat libanez

“Vrem democraţie, nu vrem război,” spune Lila Stylianou, o profesoară de muzică cu care un jurnalist BBC a purtat o scurtă discuţie în zona portului Pireu, imediat după referendumul de duminică.

Cu toate acestea, în ultima săptămână, în timp ce Prim Ministrul Alexis Tsipras şi-a continuat “cruciada” menită să asigure un nou “pachet de salvare” financiară pentru Grecia, aproape toţi cei care au discutat cu jurnalistul de la BBC s-au referit, într-un fel sau altul, la situaţia din timpul războiului.

“Suntem gata să facem foametea. Nu suntem însă pregătiţi pentru un eventual război,” afirmă Flora, o farmacistă în vârstă de 66 de ani din Pireu, care a dezvăluit gravele probleme cu care se confruntă farmaciile greceşti în aprovizionarea cu medicamente fie şi strict necesare.

Întrebată dacă se teme cu adevărat că Grecia ar putea fi atacată, Flora a spus: “Cred că se va ajunge la război, din cauza locaţiei Greciei.”

Grecia a fost dintotdeauna o ţară mică fără prea multă putere dar cu o mare importanţă strategică datorită poziţiei sale geografice – la răscrucea dintre Europa şi Orientul Mijlociu,” subliniază scriitorul şi filozoful grec Stathis Gourgouris.

Pe teritoriul vechii Elade, până şi oamenii de rând sunt foarte conştienţi de acest "element geostrategic" ce are o mare influenţă asupra vieţii fiecăruia dintre ei!

Se pare că mulţi greci se tem de felul cum criza migranţilor din Mediterana, planurile Preşedintelui Racep Tayyip Erdogan din învecinata Turcie şi creşterea vertiginoasă a militantismului Islamic în Orientul Mijlociu ar putea afecta o ţară cu probleme precum Grecia.

În bogata suburbie Kifissia din nordul Atenei, reporterul britanic s-a întâlnit, la cumpărături, cu o persoană care s-a mutat în Grecia pentru a scăpa de conflictul din Liban. “Am plecat din ţara mea pentru a sta departe de război şi, dintr-o dată, mă trezesc aici, în mijlocul unui război fără bombe,” spune refugiatul libanez.

Într-adevăr, în Grecia oamenii au început să facă nopţi albe, pe lângă deja obişnuitele cozi la bancomate pentru a retrage doar 60 de euro pe zi.

Între timp, Comisia Europeană a menţionat posibilitatea acordării unui ajutor umanitar Greciei, în cazul în care nu se ajunge la nicio înţelegere. Un asemenea tip de ajutor este, de obicei, rezervat zonelor de război.

Profesorul Gourgouris susţine că nu-i nicio exagerare să spui că viaţa cotidiană din ţara sa este un fel de “război fără bombe”. “Sărăcirea galopantă a populaţiei este un fenomen caracteristic condiţiilor impuse de un conflict armat. Aşa că nu este deloc de mirare că toată lumea e cu nervii întinşi la maximum. În plus, evenimentele se precipită cu o viteză extraordinară,” avertizează scriitorul şi filozoful grec.

Majoritatea grecilor spun însă că nu se tem de eventuala izbucnire a unui război în toată regula.