Guvernul începe concedierile. Câţi bugetari trimite Dăncilă acasă
Guvernul a făcut primul pas către concedieri. Executivul a stabilit, vineri seara, câte posturi vor rămâne în fiecare minister. Într-o primă fază, vor dispărea aproximativ 4.000.
Pentru început, sunt vizate posturile vacante din instituțiile de stat. Cele mai multe, adică aproximativ 3.300, dispar doar de la ANAF.
Cele 21 de ministere ar urma să renunțe la aproape 870 de posturi, în total. Cele mai puține, adică 10, vor fi desființate la Ministerul Afacerilor Externe, iar cele mai multe, 102, la Ministerul Finanțelor.
De ce este important pentru Executiv să fie reduse posturile vacante? Fiindcă astfel, Guvernul nu ar mai trebui să rezerve bani în buget pentru plata salariilor, bani care se întorc, oricum, înapoi la încheierea exercițiului bugetar. Și, deși este o măsură mai mult de ordin tehnic, ea indică dificultățile majore ale Executivului de a se încadra în limitele de deficit.
"Este vorba şi de posturi bugetate, şi nebugetate. Administraţia cel puţin cea centrală este supraîncărcată şi vedem în economie efectul. Sunt foarte multe blocaje şi prevederi legale care ar trebuie să producă efecte benefice în economie şi nu se întâmplă, foarte multă rezistenţă la schimbările pe care secolul 21 le impune. E un prim pas acela de a tăia aceste posturi vacante. Ministerele şi-au reţinut posturile care erau deja lansate pentru procedura de concurs. Sunt multe nemulţumiri. Vorbim de posturile vacante, dar efectul poate fi şi acela de a duce la dispariţia unor funcţii de conducere în special", a declarat Teodorovici, sâmbătă, la un post TV.
El a explicat că în administraţie e un procent de 12% din totalul posturilor care pot fi de conducere şi, prin urmare, dacă dispar posturi, se reduce şi numărul funcţiilor de conducere.
Conform notei de fundamentare a proiectului de HG pus în dezbatere publică, reducerea acestor posturi se va face pentru a asigura creşterea calităţii şi a accesului la serviciile publice, fiind nevoie de o administraţie suplă, cu viteză de reacţie rapidă şi proactivă, consistenţă în decizii şi cu resurse umane motivate şi profesioniste, notează news.ro.
"Valorile care stau la baza dezvoltării unei asemenea administraţii sunt transparenţa, profesionalismul, predictibilitatea şi adecvarea la nevoi/receptivitate, toate subsumate interesului public. Astfel, se va genera un cadru de servicii adecvate nevoilor cetăţenilor şi ţintite pe eficienţă economică. De asemenea, reducerea birocraţiei şi simplificarea procedurilor, atât pentru cetăţeni şi mediul de afaceri, cât şi la nivel inter şi intra-instituţional, sunt de natură să eficientizeze activitatea administraţiei publice (din perspectiva costurilor şi timpului de reacţie) şi să crească gradul de transparenţă şi integritate în prestarea serviciilor", se arată în nota de fundamentare.
Pentru a realiza aceste deziderate o primă etapă în reformare administraţiei publice centrale o reprezintă revizuirea structurilor organizatorice astfel încât să se asigure o eficientizare a activităţii, o mai bună coordonare a politicilor sectoriale, responsabilizare, implicare directă, precum şi realizarea unor structuri administrative funcţionale, precizează sursa citată.